1

Ing. Carmen Gaşpar

 2

Măsurarea tensiunii, intensităţii şi rezistenţei se face cu:

 ajutorul aparatelor indicatoare;
 metode de zero.
Datorită legăturilor ce există între aceste mărimi prin legea lui
Ohm, pentru măsurarea uneia dintre ele, este necesară şi
măsurarea celorlaltor două.
Cele mai folosite mijloace de măsurare a acestor mărimi prin
metoda de zero sunt: comparatoarele, punţile Wheatstone şi
punţile Thomson.
Aparatele indicatoare pentru măsurarea tensiunii sunt
voltmetrele, pentru intensităţi ampermetrele şi pentru
rezistenţe ohmmetrele.
Este formată din patru rezistenţe, o sursă de
curent şi un galvanometru.
Atâta timp cât prin diagonală nu trece
curent electric, între rezistenţe se stabileşte
relaţia: r1/r3=r2/r4
Din această relaţie se obţine valoarea unei
rezistenţe, în funcţie de celelalte trei.
Acest lucru este posibil doar în cazul în care există o
singură sursă de curent electric şi se respectă
condiţia de echilibru.
Este o punte care se obţine din puntea
Wheatstone, prin adăugarea a încă
două braţe, cu valori într-un raport dat
cu braţele primei punţi.
Relaţia de echilibru:
Rx=(a/b)*R+(r*d/c+d+r)*(a/b-c/d)
Din construcţie a=c; b=d şi rezultă: Rx=(a/b)*R
Eroarea datorată ajustării rezistenţelor punţii Thomson
poate fi
de 0,02%. La măsurarea rezistenţelor foarte mici (10-5 ..10-
6
W)
eroarea poate ajunge până la 0,1%. 3
Sunt mijloace de măsurare pentru 4
rezistenţe electrice.
După domeniul de măsurare, se
clasifică în:
 microohmmetre;
 miliohmmetre;
În figură sunt prezentate două
tipuri de ohmmetre:
 ohmmetre;
-ohmmetru cu circuit serie, cu
 kiloohmmetre; relaţia de funcţionare:
 megaohmmetre; I=U/(r+rx)
 teraohmmetre. unde: r-rezistenţa
După principiul de măsurare, se instrumentului; rx-rezistenţa
clasifică în: care se măsoară.
 ohmmetre magnetoelectrice, ce -ohmmetre cu circuit paralel, cu
conţin un aparat magnetoelectric relaţia de funcţionare:
şi o sursă de alimentare; I=U(r+r*x/
 ohmmetre electronice, ce conţin [r*r*x+r*a*(r+r*x)]
circuite cu semiconductori. Ohmmetrele serie se
folosesc la măsurarea
rezistenţelor mari, iar cele
 În curent continuu, puterea se măsoară cu
wattmetrul. În curent alternativ, puterea
activă se măsoară cu wattmetrul, iar cea
reactivă cu varmetrul. Ambele puteri se pot
măsura cu un singur dispozitiv de măsurat,
folosit pentru măsurarea puterii în reţele
monofazate.
1.Wattmetrele
electrodinamice
Sunt folosite la măsurarea puterii active, fiind construite din două
circuite:
-bobinele fixe A, legate în serie cu consumatorul, cu rol de
ampermetru;
-bobina mobilă B de tensiune, legată în paralel, cu rol de voltmetru.
Wattmetrul electrodinamic se poate utiliza atât în curent continuu, cât
şi în curent alternativ.
Pentru evitarea deviaţiei acului în ambele părţi, se leagă o bornă a
înfăşurării în serie şi cealaltă în paralel (borne generatoare).
Wattmetrel electrodinamice se construiesc pentru mai multe limite de
măsurare a intensităţii şi tensiunii.

5
 6

Bobinele 1 ale aparatului

sunt realizate din sârmă
groasă, cu un număr mic de
spire şi sunt legate în
circuit serie.
Bobinele 2 sunt executate
din sârmă subţite, fiind
legate print-o inductanţă, în
paralel cu circuitul de
alimentare.
Wattmetru cu
inducţie cu câmp
rotitor
Contorul de energie electrică este aparatul care măsoară şi
înregistrează energia electrică. 7

Funcţionarea aparatului se bazează pe existenţa unor elemente

motoare, asemănătoare cu cele ale wattmetrelor, ce dau un cuplu
proporţional
cu puterea. Cuplul rezistent al contorului este
proporţional cu viteza de rotaţie.
Contorul are un mecanism integrator, ce
transformă mişcarea de rotaţie în valoare de
energie electrică consumată.
Contorul are doi electromagneţi legaţi, unul
în serie, celălalt în derivaţie, un disc de Al
mobil şi un magnet permanent cu rol de
frânare.
Pe discul de Al se produc curenţi
turbionari, care împreună cu fluxurile Contorul electric de inducţie
magnetice produse de curenţii din 1-electromagnet de tensiune;
bobină, creează cuplul motor proporţional 2-electromagnet de curent; 3-
cu puterea activă. disc; 4-frână magnetică; 5-
mecanism integrator.