 Forma de guvernământ:

monarhie constituţională
Suprafaţa: 449 964
km²
Populaţia: 8 878 085
locuitori
Limba de stat: suedeza
Religie: evanghelişti
luterani (94%); romano-
catolici.
Capitala: Stockholm
Moneda: Coroana
suedeza (SEK)
Ziua naţionala: 30
aprilie (ziua de naştere
a regelui); 6 iunie (Ziua
Drapelului)
Fus orar: GMT +1
Domeniu Internet: .se;
.eu (codul .eu aparţine
Uniunii Europene, din
care Suedia face parte)
Prefix telefonic: 00 46
 Suedia este un stat în
Europa de Nord, situat
în partea estică a
peninsulei Scandinave,
la ţărmurile Mării
Baltice (Golful Botnic).
Cuprinde şi numeroase
insule din Marea
Baltică (Gotland, Oland
ş.a.).
 La nord-vest, Norvegia
- pe o lungime de 1619
km;
 la nord-est, Finlanda -
pe o lungime de 586
km;
 la sud-vest, Marea
Nordului;
 la sud-est, Marea
Baltica si strâmtorile
daneze.
 Relief predominant de platou şi de
câmpie, cu următoarele
particularităţi: în vestul şi nord-
vestul ţării se întind Alpii Scandinavi
care ating altitudinea maxima prin vf.
Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte
vârfuri: Sarek (alt. 2090 m),
Sulitjelma (alt. 1914 m).
 Spre est munţii sunt mărginiţi de un
podiş, care coboară în trepte spre
litoralul cu fiorduri al Mării Baltice,
unde se află Golful Botnic.
 În partea sudică a ţării se întind
câmpii care înconjoară o mică regiune
deluroasă, podişul Smaland (alt. 377
m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri
fertile şi peisaje asemănătoare
Danemarcei învecinate.
 Există foarte multe lacuri de origine
tectono-glaciară, mai ales in câmpia
central-sudică a ţării. Din cele circa
96.000 de lacuri, mai mari sunt
Vanern, (5585 km2), Vattern (1899
km2)şi Malaren (1140 km2).
 Zonele mlăştinoase acoperă peste
10% din suprafaţa ţării.
 Fiind traversată de Cercul Polar, in nord clima este mai aspră in
aceste regiuni având un caracter continental, iar in partea sudica
este mai blandă datorită influenţei marine.
 In luna februarie, temperatura medie inregistrată in Stockholm este
cuprinsa intre -5˚C si -1˚C si intre -14˚C si -6˚C in Pitea, in
partea de nord a tarii.
 In luna iulie temperatura medie este cuprinsa intre 13°C si 22°C in
Stockholm si 12˚C si 21˚C in Pitea. Gheata acopera lacurile mai mult
de 100 de zile pe an in sud si mai mult de 200 de zile in partea
nordica.
 Hidrografia este reprezentata de
numeroase rauri in general scurte,
(Umealv 465 km, Lulealv 450 km) dar
cu debite bogate si un potential
energetic ridicat (mai ales cele din
Norrland) si de cele circ 96 000 lacuri,
unele de mari dimensiuni (Varnen 5 585
km2, Vatern 1 899 km2).
 O parte din lacuri si rauri sunt legate
intre ele prin canale navigabile, mai
cunoscut fiind canalul Gota
 Jumătate din suprafaţa ţării este acoperită de păduri (mesteacăn,
pin, molid). Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz,
cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică şi
centrală a ţării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate,
iar în extremitatea sudică pădure de fag şi stejar. În zonele
muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montanaă. În faună
se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina,
păsările de apă. Există 16 parcuri naturale şi 753 de rezervaţii de
stat şi alte rezervaţii care protejează flora tipică de tundră sau
taiga, fauna polară sau de pădure temperată.
Suedia are aproximativ 8 642 000
locuitori(1800 2 350 001; 1900 5 136
000;1950 7 042 000)
Natalitatea 14,3‰, mortalitatea 11,0‰;
Populatia urbana fiind de 85%.
Orase principale dupa numarul de locuitori:
Stockholm (capitala-1 492 000); Goteborg
(433); Malmo (234); Uppsala (167); Linkoping
(122); Norrkoping (122); Jonkoping (111);
Helsingborg (109).
Suedezi, in nord traind circa 15 000 de l
aponi. In tara sunt circa 400 000 de
imigranti (iugoslavi, norvegieni, danezi, turci,
polonezi, iranieni, germani, chilieni, s.a.
inclusiv romani).
Populatia se concentreaza in partile
centrale si de sud ale tarii unde-in arealele
urbanizate-densitatea populatiei depaseste
150 loc/km2. in schimb in partea de nord
densitatea este mai ridicata in zonele miniere
(20 loc/km2) si pe litoral (35 loc/km2). 70%
din teritoriu prezinta o densitate mai mica de
6 loc/km2.
Culte: protestantism 95%, catolicism,
ortodoxism.
 Principala resursa  Economie bazată pe industrie şi servicii.
a Suediei este  PIB (1995): 2% agricultură, 32% industrie, 66% servicii.
reprezentata de  Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier, şisturi
depozitele de bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint.
minereude fier  Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, otel,
precum si altele, aluminiu ş.a.), constructoare de maşini (nave, avioane,
precum zinc, automobile, material rulant ş.a.), energetică (peste 1000 de
cupru, aur, hidrocentrale, centrale nucleare), forestieră, de celuloză şi
argint, plumb, hârtie, chimică şi petrochimică, textilă, alimentară.
uraniu si  Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru lapte
wolfram. şi carne (bovine, ovine, porcine, păsări) şi producţia de
cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi,
 Nu dispune de sfeclă de zahar, legume, plante furajere.
zacaminte de  Exportă nave, mijloace de transport, echipamente
petrol si carbune, industriale, produse miniere şi chimice, hârtie, materiale
insa are un mare lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
potential in ce  Importă combustibili, maşini şi utilaje industriale, fructe,
priveste legume.
producerea  Comerţ extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia,
energiei SUA, Danemarca, Franţa, Ţările de Jos, Finlanda ş.a.
hidroelectrice.  Monedă : coroană suedeză (SEK)|
 Si padurea este
considerata o
resursa
importanta pentru
Suedia deoarece
aprovizioneaza
industrii extrem
de dezvoltate.
  2 376 000 turisti straini
 Principale zone sau
 Pescuit maritim.
 Flotă comercială maritimă.
 Căi navigabile interne.
 Căi ferate: 11.285 km.
 Căi rutiere: 135.859 km.
(1996) si 3,65 miliarde $
incasari.
obiective: Stokholm si
imprejurimile: Uppsala
(catedrala in stil gotic, cea
mai mare din nordul
Europei), castelul
Gripsholom (1537), lacul
Malaren, Stargnas
(catedrala secolele XII-
XV), castelul Skokloser. In
sudul tariise afla numeroase
statiuni balneare, mai
cunoscute fiind Bastad;
Ystad; Falkenberg si mari
centre cu rezonanta in
istoria Suediei (Goteborg;
Kalmar; Malmo).
 Orasul este un loc vibrant, cu aventuri in
orice colt: pe strazi, pe scene, in muzee si
in parcuri. În fiecare saptamana au loc
diverse expozitii, diverse premiere, filme
si spectacole; evenimente de dimensiuni
diferite incep unul dupa altul. Indiferent
de preferintele si interesele fiecaruia,
exista intotdeauna ceva de experimentat in
capitala Suediei.
Astazi, Stokholm include mai multe
peninsule si 14 insule, legate intre ele
printr-o retea de poduri si canale. Este
unul dintre orasele europene pline de
parcuri, piete si bulevarde spatioase, un
exemplu clasic de arhitectura nordica
impletita cu tendintele si necesitatile
moderne, fara a pierde farmecul
trecutului.
 Stockholm se gaseste intr-un punct in
care Lacul Malaren se intalneste cu
Marea Baltica, spatiul ideal pentru acest
oras ce a fost fondat la jumatatea
secolului XIII, fiind initial o fortareata,
care, pe masura ce s-a dezvoltat, s-a
extins pe continent si pe insulele din jur.
 La Stockholm, ca si in intrega Suedie de
altfel, noul se impleteste cu vechiul cum
se impleteste apa cu pamanturile si
convetuieste cu el in deplina armonie de
sensuri si culori. O toamna la Stockholm
este o bucurie a ochiului si luminii.
 Prima atestare documentara a orasului
dateaza din 1252, cand era o piata
importanta in comertul de fier din
minele de la Bergslagen. Se spune ca
orasul a fost fondat de Birger Jarl, cu
scopul de a proteja Suedia de la
invazia maritima a fortelor straine si
pentru a impiedica jefuirea unor cetati
ca Sigtuna pe lacul Mälaren.
 Americanii numesc toamna suedeza
"sarbatoarea luminilor" si este intr-
adevar: marea cu reflexele ei otelii,
imensele masive de verdeata, cenusiul
stancilor razlete, acoperisurile de cupru
coclit ale orasului vechi, zidurile
cenusii, patina monumentelor, liniile
suple ale cladirilor noi cu ritmica lor de
beton, sticla si aluminiu, cu tenta lor
viu pastelata, cerul de o puritate
calda, podurile fara numar, miile de
ambarcatii, mici si mari, ce luneca in
toate directiile si zborul ca o naluca
alba a pescarusilor. Fiecare lucru isi
are lumina lui iar culoarea lui restituie
luminii reflexele.
 Malmo este un oras
international, unul din
centrele comerciale
importante ale Suediei.
Aici locuiesc in jur de
265.000 de oameni, care
au 164 de nationalitati
diferite si vorbesc in jur
de 100 de limbi.
Impreuna cu teritoriile
sudice ale Suediei,
Malmo a apartinut
Danemarcei, pana in
1658. In multe privinte
mai mult danezi decat
suedezi, multi localnici ar
numi mai degraba
Danemarca tara lor
natala. De asemeni
mentalitatea si
arhitectura orasului se
aseamana foarte mult cu
cele din Copenhaga

 Mare parte din locuitorii

orasului s-au nascut in
alte tari, acest fapt
contribuind la viata
culturala bogata si la
gastronimia exotica. In
august, aici are loc
Festivalul din Malmo, un
eveniment traditional si
foarte popular, care
reflecta diversitatea
culturala a orasului.
  Orasul este situat unde Gota Alu se
varsa in Kattegat. Golful Gota Alu
este bine potrivit pentru un port,
iar Goteborg si-a extins portul
devenind cel mai mare dintre tarile
nordice.

 Goteborg este un oras si municipiu

in provincia Vastergotland pe
coasta de vest a Suediei. In 2005
populatia ajungea la 485.000
locuitori in orasul actual si
879.000 in zona metropolitana
transformandu-l in cel mai mare
oras al Suediei, dupa Stockholm.
Goteborg este cel mai mare oras
universitar din Scandinavia cu
aproximativ 60.000 studenti.
 In anii 90 mari portiuni din
oras au fost transformate in
unele dintre cele mai
inovative centre urbane din
Suedia. Zonele principale se
afla in spatele portului si
includ o cladire in totalitate
din sticla - Knutpunkten, in
Jarnvagsgatan. Aici se afla
terminalele caii ferate, a
traseului de autobuz si a
feriboturilor, o zona
comerciala asemanatoare cu
un mall si un helioport.
Zecile de copaci au
transformat centrul orasului
intr-un parc verde.
 Helsingborg este cunoscut ca
Perla Sudului, un oras care
se vrea continental si
oarecum diferit de restul
Suediei. Partial datorita lui
Henry Dunker, acum aveti
posibilitatea de a lua parte
la activitati culturale diverse
- un teatru, o orchestra
simfonica recunoscuta pe plan
international si un nou centru
cultural. Aflat langa mare,
orasul este de multa vreme
poarta Danemarcei spre
restul Europei, fiind doar
4km de apa intre Helsingborg
si orasul danez Halsingor.
  Ahus se afla in tinutul Skane din sudul
Suediei. Pe timp de iarna populatia
numara 8.984 de locuitori, insa vara
numarul acestora se tripleaza, datorita
turistilor, majoritatea germani, atrasi
de plajele si peisajele frumoase din
zonele Helgea si Hanobukten.

 Ahus se afla in tinutul Skane din sudul

Suediei. Pe timp de iarna populatia
numara 8.984 de locuitori, insa vara
numarul acestora se tripleaza, datorita
turistilor, majoritatea germani, atrasi de
plajele si peisajele frumoase din zonele
Helgea si Hanobukten.
Orasul este foarte vechi, datand din
secolul XII, si are si o biserica foarte
veche, numita Sankta Maia kyrka. Ahus
este si un centru al cunoscutelor
petreceri Eel, cand in lunile august si
septembrie oamenii se aduna pentru a
manca tipar si a bea cantitati
considerabile de „schnapps”.
 Principalul oras din provincia
Vasterbotten, Umea se afla pe
malul raului Umea, la 5km
deasupra golfului Bothnia. Pe
langa port si oras comercial,
U&mea este centru cultural
pentrul nordul Norland, are o
biblioteca, opera, universitate si
un colegiu de silvicultura. Orasul
este inconjurat de paduri, aerul
este curat si peisajul superb.

 Umea a fost atestata in 1622, insa

dezvoltarea sa a inceput doar dupa cea
a industriei de cherestea, in a doua
jumatate a secolului XIx. In 1888 trei
sferturi din oras si cele trei santiere
navale au fost distruse intr-un incendiu
de proportii. Orasul a fost reconstruit,
cu strazi largi aliniate de mesteacani.