Curs Fitoterapie Cristina Campean

OMUL,
o fiinţă
necunoscută
Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

De ce ne îmbolnăvim?
Ce este sănătatea?
Ce este boala?
Cum ne însănătoşim?

Inegalitate între cunoaşterea materiei
anorganice şi cea a fiinţelor vii. – viaţa şi
conştiinţa nu sunt descrise satisfăcător
Cunoaşterea fiinţelor vii în general şi a fiinţei

umane în particular, nu a trecut de faza
descriptivă.
Fiinţa umană este un subiect de studiu atât

pentru anatomie cât şi pentru chimie, fiziologie,
psihologie, pedagogie, istorie, sociologie,
economie politică, religie.

Boala şi sănătatea
Viziuni diferite în:
 medicina alopată
 homeopatie, terapie florală Bach,
gemoterapie
 medicina tradiţională chineză, acupunctură
 medicina tradiţională indiană – Ayurveda
Etc.
OMUL ESTE ACELAŞI !

„Sănătatea cea de toate zilele”
sănătatea (lat. sanitas = sănătate) este o stare în care
toate funcţiile fiziologice, mentale şi emoţionale sunt
normale. – normalul este media
Conform O. M. S. sănătatea este o stare de bine fizic şi

mental deplin, de bunăstare socială şi nu numai
absenţa bolilor sau a infirmităţilor.
Medicina Tradiţională Chineză, Ayurveda: starea de

sănătate a fiinţei umane reprezintă o stare de echilibru
şi de armonie care se stabileşte atât între diferitele forţe
subtile vitale care animă fiinţa umană, cât şi între
MICROCOSMOSUL fiinţei umane şi ambianţa exterioară
(MACROCOSMICÄ‚) în care ea trăieşte.

Ce este boala?
boala este o stare de anormalitate atât a
trupului cât şi a psihicului
 disease (engl.) provine din dis – ease = a fi într-o
stare rea,
 ilness este derivat din ill = rău.
 Maladie (fran.) provine din male habitus = a fi într-o
stare rea;
 bolnav şi boliezn (rusă) provin din bolî = durere,
 Syg (daneză) = boală, înseamnă de fapt contrariat
sau întristat.
 pathos (gr.)= suferinţă,
 pacient provin din lat. patiens = persoană care
suferă. Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi
Ce este boala?
boala este orice gen de suferinţă, care

poate fi fizică, emoţională, mentală sau
spirituală sau chiar toate la un loc.

Etiologia din fiziopatologia alopată:
 90% din afecţiuni au o cauză idiopatică
 10% din afecţiuni sunt infecţioase
Clasificarea bolilor în Ayurveda:

 interne (dezechilibre cauzate de alimentaţia greşită,
alţi factori interni)
 externe (accidente, traumatisme, alţi factori externi)
 psiho-mentale (cauzate de emoţii, sentimente,
raţionamente şi alegeri greşite)

Fiecare efect are cauza lui
Suntem pe deplin răspunzători pentru

starea de boală sau de sănătate
“Cine seamănă vânt culege furtună!”

Cauzele bolilor în
Ayurveda
CHARAKA SAMHITA (sec. 3-2 i.H)

 descrie şase faze succesive de instalare a bolii
 factori declanşatori ai bolii:
 Obiceiuri alimentare greşite (adecvarea la tipul constituţional, boală,
vârstă, anotimp, loc etc.)
 Mod de viaţă nepotrivit (somn, efort, necesităţi naturale, utilizarea
nepotrivită a organelor de simţ etc.)
 factori cauzatori ai bolii:
 PRAJNAPARADHA – erori de judecată, care conduc la emoţii,
sentimente, gânduri cu efecte destructurante
 Includ ceea ce azi numim:
– Stres –
– Nevroză –
– Şoc existenţial –

Concluzie
starea de sănătate este rezultatul unei
adevărate arte a vieţii prin intermediul
căreia trupul, mintea şi sufletul sunt
menţinute într-o stare de armonie deplină
a fiecăreia în parte precum şi a întregului
format din ele

Primul pas pe calea sănătăţii:
Unitatea trup – minte – suflet
“Minte, suflet şi trup – acestea
trei sunt precum o triadă”
(Charaka Samhita)
"Trupul şi mintea sunt în egală

măsură reşedinţa bunăstării sau
a bolilor.
Ceea ce determină sănătatea şi
armonia fiinţei umane este
interacţiunea lor armonioasă".
(Charaka Samhita)
“Zamolxis, regele nostru, care este un zeu şi un
mare înţelept, ne spune că după cum nu trebuie să
încercăm a ne îngriji ochii fără să ţinem deloc
seama de cap, tot astfel nici capul nu poate fi
îngrijit neţinându-se seama de trup şi, în mod
asemănător, având în vedere acest adevăr, trebuie
să-i dăm totdeauna o potrivită îngrijire trupului
dimpreună cu sufletul. Probabil acesta este
motivul pentru care medicii greci nu se pricep la
cele mai multe dintre boli: pentru că ei nu cunosc
tainele întregului pe care-l au de îngrijit. În ceea ce
priveşte leacul sufletului, acesta este descântecul
...” (Platon – Dialoguri – Charmides)

Unitatea trup – minte – suflet
"oricare ar fi factorii cauzatori si manifestarile
sale fizice, aproape orice boala afecteaza atat
corpul, cat si mintea, iar aceste doua aspecte
sunt astfel legate, incat nu pot fi separate".
 Rene Dubos (1901-1982) – microbiolog, patolog,
laureat al Premiului Pulitzer:
“La boală ca şi în sănătate, corpul şi conştiinţa,

cu toate că sunt deosebite sunt inseparabile.[…]
Spiritul se confundă cu corpul tot aşa cum forma
se confundă cu marmura statuii. N-am putea
schimba forma fără să spargem marmura.”
dr. Alexis Carrel (1873-1944), laureat al premiului
Nobel pentru Fiziologie)

Al doilea pas pe calea sănătăţii:
Structura întregului
trup – minte – suflet
Structura
 trupului,
 aparate şi sisteme anatomice (medicina alopată)
 aparate şi sisteme funcţionale (MTC, Ayurveda)
 Structura energetică – potenţiale electrice, fluxuri,
câmpuri electromagnetice
 Structurile emoţionale şi mentale
Inter-relaţiile dintre trup-minte-suflet.

 Medicina psihosomatică
 epigenetica
 factori fizici (hrana)
 factori senzoriali – influenţează mini ARN mesager
 factori mentali – intenţiile, gândurile – modificări
informaţionaleAsociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi
Trupul şi
conştiinţa
materia este o energie structurată într-un anumit

fel, pe baza unui program furnizat de informaţie
ADN-ul este o interfaţă între trup şi câmpul

morfogenetic informaţional furnizat de conştiinţa
localizată
fiinţa umană are o ordine fractală, holografică

Conştiinţa în fizica cuantică
“Problema ştiinţei a fost întotdeauna faptul că
majoritatea savanţilor cred că ştiinţa trebuie
practicată într-un cadru monistic diferit, unul
bazat pe primordialitatea materiei. […] fizica
cuantică ne-a demonstrat că trebuie să
schimbăm acea prejudecată mioapă a
savanţilor, altminteri nu vom fi capabili să
înţelegem fizica cuantică. Deci, acum, avem
ştiinţă în interiorul conştiinţei, o nouă
paradigmă a ştiinţei bazată pe primatul
conştiinţei, care înlocuieşte gradual vechea
ştiinţă materialistă. […] noua ştiinţă rezolvă
multe […] paradoxuri ale vechii paradigme şi
explică multe date contradictorii.“
 dr.fiz. Amit Goswami – “Quantum Activist” -2010

Cauzele emoţionale ale bolilor
Un subiect de avangardă sau o viziune străveche asupra bolii?
In 1884 William James, un psiholog de la

Harvard, şi ulterior şi un psiholog danez Carl
Lange, au sugerat ca anumiti stimuli din
mediu produc raspunsuri organice si ca
aceste raspunsuri viscerale, de la organele
interne, de la inima, stomac, plamani sau
intestine, determina mintea sa reactioneze
prin emotii specifice. – emotia provine din
organe
P. Bard şi Cannon a formulat o teorie a

activarii care sustine ca emotia era rezultatul
unei stari de excitatie cerebrala.

Efectele fiziologice ale emotiilor
Cercetarile moderne au aratat ca aceste teorii timpurii
exprimau intr-un mod extrem de mult simplificat realitatea
complexa a trairilor emotionale.
» Majoritatea teoriilor moderne pun accentul pe

elementul cognitiv sau de gandire in formarea
emotiilor. De exemplu, cand oamenilor li se
povesteste despre o situatie particulara, tind sa
manifeste emotia corecta, corelata cu acea situatie, fie
ca ei cunosc sau nu situatia in mod direct. Aceasta
observatie ar indica faptul ca majoritatea emotiilor tind
"sa existe in ochii privitorului".

Medicina psihosomatică
A “apărut” acum câteva decade
a devenit o disciplina stiintifica ce studiaza relatiile care

exista intre aspectele biologice si cele psihologice,
corespunzatoare atat starii de sanatate, cat si starii de boala a
omului.
se ocupa de studiul si tratamentul bolilor cu dubla

componenta, psihologica si somatica,
 a bolilor somatice cu implicatii psihologice,
 a bolilor psihologice cu implicatii somatice,
 a aspectelor legate de somatizare,
 studiul interactiunilor dintre minte, corp si mediul social.

Bolnavii psihosomatici
Persoanele care au boli psihosomatice sunt
acelea care
 nu îşi pot descrie sentimentele şi emoţiile în cuvinte,
 a căror fantasme şi imaginaţie sunt nerezolvate,
 a căror modalitate de gândire şi rezolvare de
probleme este specifică (gândire operaţională).
Aceste persoane au tendinţa de a gasi soluţii
convenţionale, specifice unei anumite culturi, fără
originalitate, fantezie şi imaginaţie, fiind adaptate la
mediu, dar cu preţul unor forţe interne auto-
distructive care iniţiază reacţii psihosomatice şi
declanşează boala psihosomatică.

Bolile psihosomatice în general sunt
explicate prin:
retrăirea prin comportament sau somatizare;
Neajutorare: oboseală reactivă datorată paraliziei apărării eului;
incoerenţa familială: pierderea siguranţei ca urmare a disensiunilor
familiale;
stimuli psihosociali care duc la reacţii fiziologice din partea
sistemului nervos autonom şi a sistemului endocrin;
Neadaptarea socială: apariţia mai multor evenimente într-o perioadă
de timp scurtă conduce la încercarea de readaptare şi la reacţii
psihosomatice;
Reactivarea emoţională: stresul declanşează reactivarea emoţională
iar reactivarea emoţională decompensează mecanismele de
apărare;
stresul şi incapacitatea de a depăşi stresul, respectiv
dezorganizarea mecanismelor de compensare, este un factor
primordial în geneza bolilor psihosomatice.

Aspectele psihice care pot genera boli
organice sunt:
aspiraţii nerealizate;
decepţii;
nemulţumiri;
contrarietăţi;
situaţii conflictuale;
sentimente de culpabilitate;
complexe de inferioritate şi superioritate;
dificultaţi profesionale;
conflicte refulate;
frustrări.

Cauzele psiho-mentale ale bolilor
Deformările minţii de origine instinctivă:
dorinţele rele şi exacerbate de tot felul, aviditatea şi avariţia
- influenţează în rău şi îmbolnăvesc în special stomacul şi
ficatul (dorinţele rele şi aviditate) şi intestinele (avariţia);
patimile, viciile de tot felul, pasiunile rele şi mânia -
influenţează în rău şi îmbolnăvesc în special inima ((patimile,
viciile şi pasiunile rele) şi ficatul (mânia); ele determinând în
cazurile extreme apariţia cancerului)
prostia sau ignoranţa - influenţează în rău şi produce
dereglări de ordin psihic (diferite tipuri de nevroze iar în
cazurile extreme face să apară stări de depresie),
îmbolnăveşte plămânii (în cazuri extreme face să apară stări
de dezgust şi de plictiseală) şi rinichii (în cazuri extreme face
să apară stări predominante de melancolie).

Cauzele psiho-mentale ale bolilor
Deformările minţii de origine intelectualăt:
Îndoielile şi scepticismul. Îndoielile influenţează în rău şi
îmbolnăvesc în special stomacul (în cazurile extreme ele fac
să apară stări copleşitoare de depresie). Scepticismul
influenţează în rău şi produce dereglări de ordin psihic;
Aroganţa influenţează în rău şi îmbolnăveşte ficatul (în
cazurile extreme ea face să apară cancerul).
Prejudecăţile, atitudinile părtinitoare şi părerile greşite
(aberante care sunt alimentate de o imaginaţie răuvoitoare
dezlănţuită) influenţează în rău şi afectează în întregime
sistemul nervos (în cazurile extreme ele fac să apară
dereglări funcţionale).
Cele mai frecvente tulburări psihosomatice
Sistemul cardiovascular Boli neurologice
cardiopatia ischemică; tumori cerebrale; boli degenerative
hipertensiune arterială; aritmiile neurologice; boala Parkinson.
cardiacă.
Sistemul respirator Sistemul osteo-muscular
astmul bronşic; febra fânului; artrite reumatoide; discopatiile;
sindromul de hiperventilaţie; fibromialgia; migrene (vasculare);
tuberculoza pulmonară. tensiuni musculare(contracţii
Neoplazii - tipuri diverse şi diverse musculare).
localizări
Sistemul gastrointestinal Sistemul endocrin
ulcerul peptic; colitele ulceroase; hipotiroidism; diabet zaharat;
obezitatea; anorexia nervoasă. tulburări endocrine genitale,
Tulburari imunologice infertilitatea.
boli infecţioase; tulburări alergice; Afectiuni dermatologice
eczeme, dermatoze, neurodermite,
psoriazis.
Al treilea pas pe calea sănătăţii –
PRACTICA
Vindecarea trupului
detoxifierea: colonul, ficatul, rinichii, pielea
 purificarea colonului (clismele, irigaţiile etc.)
 postul complet şi curele cu sucuri naturale de legume şi fructe,
 hidroterapia,
 fitoterapia: plantele depurative şi tonice hepatice, diuretice şi tonice
renale, diaforetice sau sudorifice, laxative şi purgative
 alte metode (cura cu argilă, cura cu ienupăr, cura cu Aloe vera,
urinoterapia, oxiterapia, helioterapia)
reechilibrarea metabolică şi funcţională; regenerarea

organelor lezate de boală
Al treilea pas pe calea sănătăţii –
PRACTICA
Vindecarea minţii şi a sufletului – “Mens sana
in corpore sano.”
în dialogul lui Platon,
Charmides, medicul trac spune
– “leacul sufletului este
descântecul”
Omul superior, este acela care, plin de umilinţă
îşi recunoaşte în final toate greşelile în faţa lui
Dumnezeu şi se căieşte SINCER fără să le mai
repete niciodată după aceea.
Detoxifierea

Dezintoxicarea
Procesul natural al corpului de:
 transformare a unui produs toxic introdus în organism sau

rezultat din metabolismul endogen, într-unul sau mai multe
produse netoxice sau cu toxicitate redusă
 eliminare a toxinelor astfel rezultate prin

 urină,
 materii fecale,
 faza de expir a respiraţiei
 transpiraţie.

Detoxifierea
Cheia de boltă pentru tratarea afecţiunilor de-generative şi
cronice:
cancer, tumorile benigne
astmul bronşic,
ateroscleroza, hipertensiunea arterială, cardiopatia
ischemică,
diabetul zaharat,
reumatismul, poliartrita reumatoidă,
hepatita cronică, gastrita cronică,
rectocolitele, enterocolitele cronice, colonul iritabil,
glomerulonefritele, nefropatiile etc.

Beneficiile dezintoxicării
menţine constantă starea de sănătate a corpului
amplifică efectele terapiei
previne bolile cronice precum cancerul, numeroase
afecţiuni cardiovasculare, artritele, diabetul şi
obezitatea
claritate mentală mărită,
reducerea stresului la care este supus sistemul
imunitar

Beneficiile dezintoxicării
Normalizarea tensiunii arteriale
Normalizarea nivelului grăsimilor din sânge
(colesterolul şi trigliceridele crescute anormal)
amplificarea asimilării vitaminelor şi mineralelor
naturale,
creşterea energiei proprii şi a vitalităţii.
menţinerea funcţionării normale şi a integrităţii florei
intestinale
sporirea capacităţii naturale a trupului de a rezista la
infecţii, alergii şi boli de piele

Sursa autointoxicaţiei
surse exogene
surse endogene
Toxine fizico-chimice
Toxine psiho-emoţionale

Toxine exogene
chimicale industriale, pesticide,
apele potabile conţin 700 de chimicale ne-
degradabile – asimilate la duş
aditivi alimentari: 3000 de substanţe chimice nocive
sunt utilizate la prepararea şi conservarea
alimentelor
10000 solvenţi, coloranţi, agenţi de spumare,

substanţe tensioactive etc. sunt prezente în
cosmetice, detergenţi şi alte produse cu care
oamenii vin frecvent în contact, sunt absorbite prin
piele şi care rămân în corp ani de zile
metale grele, reziduuri de medicamente,

droguri legale (alcool, cafea, tutun)

Toxine endogene
Produşi intermediari de metabolism rezultaţi din obiceiuri

alimentare greşite:
 Supra-alimentarea
 alimente incompatibile digestiv:
 lapte şi peşte, lapte şi fructe,
 brânză grasă cu fructe,
 murături cu dulceţuri,
 carne cu fructe etc.)
 alimente nesănătoase (carnea, alcoolul, cafeaua, zahărul şi

produsele zaharoase, alimentele ultrarafinate şi sintetice, cele
care conţin aditivi chimici etc.),
 nerespectarea ciclurilor biologice alimentare: duce la
suprasolicitarea sistemului digestiv, digestie şi asimilare
incompletă; formarea unor produşi incompleţi de metabolism

Cauzele acumulării de toxine
Insuficienta eliminare a toxinelor din corp
prin:
 fecale (în caz de constipaţie),
 urină (datorată consumului unei
cantităţi insuficiente de lichide sau unor
disfuncţii renale),
 transpiraţie (în cazul blocării eliminării
prin piele a toxinelor din cauza utilizării
anumitor substanţe cosmetice, a
antiperspirantelor sau prin lipsa de
aerisire a corpului cauzată mai ales de
purtarea de haine sintetice direct pe
piele etc.).
 alterarea funcţiei de detoxifiere hepatică

Cauzele acumulării de toxine
Gândurile şi emoţiile negative sunt
„intoxicante” nu numai pentru minte şi suflet ci
şi pentru trup deoarece alterează fiziologia
globală influenţând negativ funcţiile generale
ale
 sistemului nervos,
 sistemului endocrin,
 sistemului imunitar,
 sistemului digestiv etc.
Funcţionarea improprie a diverselor aparate şi

sisteme conduce astfel la formarea de toxine
endogene şi la reţinerea lor în trup.

Teoria muco-formatorilor
Bernard Jensen (1908 - 2001) a fost un
chiropractician, iridolog, fitoterapeut, homeopat;
a studiat şi practicat acupunctura, reflexologia ,
hidroterapia, cromoterapia, etc.
Autor a numeroase cărţi în domeniul erapiilor

naturale printre care şi
 Tissue Cleansing through Bowel Management
 Dr. Jensen's Guide to Better Bowel Care: A
Complete Program for Tissue Cleansing Through
Bowel Management
organismul răspunde la ingestia unor alimente

ce conţin substanţe susceptibile a fi dăunătoare
sau toxice, producând mucus patologic sau
“mucoid” care este tulbure, gros şi lipicios.

Conceptul de AMA în AYURVEDA
AMA desemnează în AYURVEDA produşii toxici,
reziduali de metabolism, diferiţi de deşeurile normale de
metabolism (urină, materii fecale, transpiraţie etc.)
 se poate produce sau localiza în orice ţesut, dar rezultă în mod
special din digestie incompletă sau incorectă
 este grea, tulbure, lipicioasă, rece şi urât mirositoare

Modificările patologice produse de
materialul mucoid
1. Modificarea formei colonului

2. Perturbarea absorbţiei nutrienţilor
3. Apariţia autointoxicaţiei

Cele 10 semne ale intoxicării
1. Oboseală nejustificată, plictiseală, apatie, lipsă de energie, chiar dacă ne
odihnim şi ne hrănim suficient.
2. Creşterea perioadei de somn, ne este foarte greu să ne trezim dimineaţa,

uneori la trezire fiind mai obosiţi decât ne-am culcat.
3. Fecalele au un miros puternic extrem de neplăcut. Transpiraţia prezintă

un iz pătrunzător. La fel şi respiraţia (halenă fetidă).
4. Limba prezintă dimineaţa depozite albicioase, gălbui sau chiar cenuşii
5. Nevoia de a mânca dulciuri în cantitate mare, nevoia de a consuma

alimente prăjite în ulei, grele, arse, excesiv sărate sau condimentate
(autointoxicaţia conduce la o adevărată pervertire a gustului).

Cele 10 semne ale intoxicării
organismului:
6. depresie, anxietate, frică, nervozitate accentuată şi iritabilitate, isterie,
lipsa puterii de concentrare, dureri de cap, confuzie, plictiseală,
indispoziţie, dorinţe sexuale intense şi necontrolate.
7. senzaţie de greutate a membrelor şi a corpului.
8. tensiune la nivelul ficatului, indigestie, vomă, greaţă.
9. respiraţia are amplitudine redusă, insuficientă.
10. afecţiuni cronice (acnee, hemoroizi, psoriazis, migrene, constipaţie etc.),

boli degenerative, de metabolism sau imunitare (printre care diabet,
alergii, reumatism, artrită, cancer, boli ale sângelui, boli infecţioase
frecvente), obezitate sau depuneri dizarmonioase de ţesut adipos pe
diferite zone ale corpului.

Alimente mucoformatoare –
generatoare de AMA
laptele dulce, laptele smântânit, untul,
brânza, iaurtul, chefirul şi zerul
carnea, peştele, ouăle
Soia prelucrată sub formă de fibre, cuburi
bananele coapte artificial şi fructele
sulfurate
proteinele praf
Oleanţii din aer, fumul de ţigară
Procedeele practice de
dezintoxicare
Curăţarea tubului digestiv

 Curăţarea nazo-faringelui şi a cavităţii
bucale
 Purificarea stomacului
 Purificarea colonului

Etapele procesului de curăţare a
tubului digestiv
- Controlul formării materialului mucoid;

- Dizolvarea materialului mucoid stagnant;
- Îndepărtarea materialelor mucoide
dizolvate;

Controlul formării materialului
mucoid
postul periodic
regimurile total non-
mucoido-formatoare
echilibrarea digestiei şi a
florei intestinale comensale

Mobilizarea materialului mucoid
stagnant în tubul digestiv
Argila, cenuşile
vulcanice (betonita,
pumicele, zeolitul)
Plante medicinale

Metode practice de curăţare a
colonului
1. Administrarea de plante
medicinale mucotriptice –
laxative de volum
- seminţe de psyllium
(Plantago ovata)
- seminţe de in (Linum
usitatissimum)
2. Clisma
3. Purgaţia

Plante mucotriptice
Alge marine (tal) Laminaria flexicaulis
Aloe (planta întreagă) Aloe vera
Arpagic (bulb) Allium schoenoprasum
Dracilă (scoarţa rădăcinii) Berberis vulgaris
Iarbă mare (rădăcină) Inula helenium
Măslin (ulei gras extras din fructe) Olea europaea
Muşchi islandez (tal) Fucus islandicus
Pătlagină (frunze) Plantago major
Porumb (stigmatele florilor) Zea mays
Rosmarin (frunze) Rosmarinus officinalis
Roşii (fructe) Lycopersicon esculentum
salată (frunze) Lactuca sativa
Trifoi roşu (flori) Trifolium pratense
Urzică vie (frunze) Urtica dioica
Trei fraţi pătaţi (parte aeriană) Viola tricolor
Viţă de vie (fructe) Vitis vinifera
Ştevie (rădăcină) Rumex patientia
Echilibrarea florei intestinale
Susţinerea lacto-bacteriilor (Lactobacillus
acidophyllus, Lactobacillus bulgaricus,
Lactobacillus salivarius, Bifidobacterium
longum, Bifidobacterium infantis,
Bifidobacterium bifidum, Streptococum
lactobacterium, Streptococum
thermophilus)
Colonul sănătos ar trebui să conţină 85%
lacto-bacterii şi 25% bacterii coliforme

Echilibrarea florei intestinale
O floră intestinală sănătoasă produce mult
mai multe vitamine din complexul B (în
special vitamina B12 care previne anemia
pernicioasă) decât o alimentaţie
echilibrată.

Factorii ce reduc lacto-bacteriile
consumul predominant de proteine,
Consumul redus de fibre alimentare
antibioticele, excesul de zahăr şi alcool,
băuturile carbogazoase, alimentele cu aditivi
chimici, supraalimentarea, consumul de apă
potabilă clorurată sau fluorurată, consumul
frecvent de cafea, tutun, utilizarea de alimente
care au fost păstrate sau transportate în condiţii
nepotrivite, alimente murdare, sintetice, precum
şi un mare număr de medicamente de sinteză

Tulburări cauzate de dezechilibrul
florei comensale
durerile abdominale, constipaţia sau diareea cronică,
meteorismul abdominal, apendicita, colitele, boala
Crohn, sindromul de colon iritabil, diverticulitele,
halena dezagreabilă,
ulcere gastroduodenale, alergiile alimentare,
deficienţele de fier, deficienţa de vitamina B12,
anemia cronică, deficienţa de calciu,
psoriazis şi alte afecţiuni cutanate cronice,
imunitate scăzută, febra, infecţiile herpetice, infecţii
fungice cronice (candidoze, boala piciorului de atlet,
epidermofiţia, etc.),

Tulburări cauzate de dezechilibrul
florei comensale
faringite cronice, infecţiile din sfera ORL,
dispneea, astmul, senzaţia de arsură la nivelul pieptului,
aritmii, problemele circulatorii, hipertensiunea arterială,
hipercolesterolemia, hipoglicemia,
oboseala, memoria slabă, nervozitate, migrenele,
osteoporoza, artritele, sciatica,
infecţiile cronice ale tractului urinar, incontinenţa urinară,
dezechilibre hormonale, tulburări de dinamică sexuală,
obezitate, tulburări prostatice, ginecomastia, infecţii
vaginale cronice, candidoze vaginale cronice etc.

Consecinţele constipaţiei
Stomac – pierderea tonusului stomacal, ptoze stomacale, ulcere, cancer.
Rinichi – litiază, colici nefritice.
Sistem nervos – insomnii, depresii, iritabilitate, isterie.
Picioare – sciatică, varice.
Colon – hemoroizi, cancer.
Ficat – congestii hepatice, calculi biliari, intoxicaţii de origine hepatică.
Apendice – apendicită acută sau cronică.
Sânge – anemie.
Partea inferioară a abdomenului – staze sanguine diverse, infecţii
cronice ale organelor genitale la femei (uter, ovare, trompă), deplasarea
uterului.
Piele – erupţii de diferite naturi.

Re-echilibrarea florei intestinale
regim alimentar, plante medicinale care inhibă
dezvoltarea bacteriilor potenţial patogene din
colon şi favorizează dezvoltarea lacto-
bacteriilor.
Ceapa - stimulează cel mai bine creşterea
lacto-bacteriilor
Varza - varza hrăneşte selectiv lacto-bacteriile
fibrele alimentare (leguminoasele încolţite,
varza, morcovii şi meiul)

Surse naturale de fibre alimentare
DZR – 25-35 g/zi
Măr 1 fruct mediu 3,5 g
Pară ½ fruct mediu 3g
Prune 3 fructe medii 3g
Struguri ¼ ceaşcă 3g
Căpşune 1 ceaşcă 3g
Banană 1 fruct mediu 2,5 g
Portocală 1 fruct mediu 2,5 g
Piersică 1 fruct mediu 2g
Grepfrut ½ fruct mediu 1,5 g
Cireşe 5 fructe medii 0,5 g
Arahide 5 seminţe 0,7 g
Migdale 5 seminţe 0,5 g
LEGUMINOASE
Fasole păstăi ½ ceaşcă 9g
Fasole boabe ½ cană 7,5g
Fasole neagră ½ cană 6g
Fasole albă ½ cană 4,5g
Mazăre ½ cană 4,5g
Linte ½ cană 3,5g

VEGETALE PROASPETE
Ciuperci ½ ceaşcă 1,5 g
Roşie 1 fruct mediu 1,5 g
Ţelină 1 rădăcină medie 1,5 g
salată verde 1 căpăţână medie 1,5 g
Spanac 1 legătură 1,5 g
Castravete 1 fruct mediu 0,5 g
ardei kapia 1 fruct mediu 0,5 g

Detoxifierea limfei
Curăţarea colonului – este primul pas în curăţarea
sistemului limfatic deoarece creează condiţii pentru
ca excesul de material mucoid colectat din ţesuturi
în sistemul limfatic să poată fi eliminat.
Stimularea circulaţiei limfatice şi curăţarea sistemului
limfatic –
 pe cât posibil zilnic periajul uscat al pielii;
 plante ce purifică limfa – depurative limfatice;
 stimularea circulaţiei limfatice - limfagoge;
 exerciţiul fizic.

Purificatoare limfatice şi limfagoge
Aloe (planta întreagă) Aloe vera
Ashwagandha (rădăcină) Withania somnifera – dezobstruant limfă
Asmăţui (parte aeriană) Anthriscus cerefolium – dezobstruant
Bhringaraj (frunze, flori, rădăcină) Eclipta alba – dezobstruant
Brusture (rădăcină) Arctium lappa – alterativ limfatic, limfagog
Caprifoi (frunze) Lonicera caprifolium – alterativ limfatic
Castan (frunze) Aesculus hippocastanum – drenor limfatic
Ceai verde (frunze) Camelia sinensis – dezobstruant limfatic
Cimbru (frunze) Thymus vulgaris
Cinci degete (rădăcină) Potentilla reptans
Coriandru (seminţe) Coriandrum sativum – dezobstruant limfatic

Dracilă (scoarţa rădăcinii) Berberis vulgaris
Drojdie de bere (tal) Saccharomyces cerevisiae
Dumbăţ (partea aeriană) Teucrium chamaedrys – dezobstruant
limfatic
Echinacea (rizom şi rădăcină) Echinacea angustifolia – alterativ
limfatic
Floarea soarelui (petale) Helianthus annuus – dezobstruant
limfatic
Gălbenele (flori) Calendula officinalis – limfagog
Grapefruit (ulei volatil) Citrus paradisi – limfagog
Grâu (germeni încolţiţi)Triticum aestivum
Iasomie (flori) Jasminum officinale – dezobstruant limfatic
Ienupăr (fructe) Juniperus communis – dezobstruant limfatic
Iris (rădăcină) Iris versicolor– limfagog
Lipicioasă (parte aeriană) Galium aparine – alterativ limfatic
Lofantus (frunze) Lophantus anisatus – alterativ limfatic
Lumânărică (flori) Verbascum thapsus – alterativ limfatic,
dezobstruant limfatic
Mandarin (ulei volatil) Citrus reticulata – limfagog
Haritaki (fructe) Terminalia chebula – dezobstruant limfatic
alge (tal) Fucus islandicus
Nard (rădăcină) Nardostachys jatamansi – dezobstruant limfatic
Neem (frunze) Azadirachta indica – dezobstruant limfatic
Nuc (frunze) Juglans regia – drenor limfatic
Obligeană (rădăcină) Acorus calamus – dezobstruant limfatic

Pau d’Arco (scoarţă interioară) Tabebuia impetiginosa –
limfagog
Pătlagină îngustă (frunze) Plantago lanceolata – dezobstruant
limfatic
Pătlagină mare (frunze) Plantago lanceolata – dezobstruant
limfatic
Pecetea lui Solomon (rădăcină) Polygonatum odoratum –
dezobstruant limfatic
Pin (ulei volatil extras din ace) Pinus silvestris
Piper negru (seminţe) Piper nigrum – dezobstruant limfatic
Portocal (ulei volatil) Citrus aurantium – limfagog
Roaibă (rădăcină) Rubia tinctorum – dezobstruant limfatic
Roiniţă (frunze) Melissa officinalis – dezobstruant limfatic
Rostopască (frunze) Chelidonium majus – alterativ limfatic
Salvie (frunze) Salvia officinalis
Sânziene albe (parte aeriană) Galium molugo – alterativ limfatic
Sânziene galbene (parte aeriană) Galium verum – alterativ limfatic
Schinduf (seminţe) Trigonella foenum-graecum – dezobstruant
limfatic
Sparanghel (rădăcină) Asparagus officinalis – dezobstruant
limfatic
Sulfina (parte aeriană) Mellilotus officinalis – limfagog
Ştevie (partea subterană) Rumex crispus – alterativ limfatic
Trifoi roşu (flori) Trifolium pratense – limfagog
Troscot (partea aeriană) Polygonum aviculare – dezobstruant
limfatic
Varză (sucul din frunze) Brassica oleracea var. capitata

Plante depurative
Anghinare (frunze) Cynara scolymus
Brusture (rădăcină) Arctium lappa
Cătină albă (fructe) Hippophae rhamnoides
Ciuboţica cucului (rădăcină, flori) Primula officinalis
Cicoarea (rădăcină, frunze) Cichorium intybus
Coada şoricelului (flori) Achillea millefolium
Echinacea (planta întreagă) Echinacea sp.
Frasin (frunze) Fraxinus excelsior
Fumariţă (parte aeriană) Fumaria officinalis
Hrean (rădăcină) Armoracia rusticana
Ienupăr (fructe) Juniperus communis)
Leurdă (frunze proaspete) Allium ursinum
Limba mielului (parte aeriană) Borago officinalis
Măceş (fructe) Rosa canina
Mesteacăn (frunze, sevă) Betula alba
Nuc (frunze) Juglans regia
Plante depurative
Osul iepurelui (rădăcină, flori, frunze) Ononis spinosa
Păpădie (rădăcină, frunze) Taraxacum officinalis
Porumbar (frunze, fructe) Prunus spinosa
Rostopasca (parte aeriană) Chelidonium majus
Salvie (frunze) Salvia officinalis
Sânziene galbene (parte aeriană) Galium verum
Schinduf (seminţe) Trigonella foenum-graecum
Soc (flori) Sambucus nigra
Sunătoare (flori) Hypericum perforatum
Trei fraţi pătaţi (parte aeriană) Viola tricolor
Trifoi roşu (flori) Trifolium repens
Turiţa mare (parte aeriană) Agrimonia eupatoria
Turmericul (rădăcină) Curcuma longa
Ţelină (rădăcină, frunze) Apium graveolens
Ţintaură (parte aeriană) Centaurium umbellatum
Urzică (frunze tinere) Urtica dioica
Usturoi (bulbili) Allium sativum
Varza (frunze) Brassica oleracea var. capitata
Zmeur (frunze) Rubus idaeus
Alimente depurative
Agrişe coapte, fragi, grapefruit, lămâie, scoruşe
struguri, zmeură , mure
leuştean, lobodă, măcriş, năsturel, salată, spanac
andive, castraveţi,
coacăze negre şi roşii,
creson,
fasole (sucul păstăilor verzi),
sfeclă, sfeclă roşie,
hrean,
morcov, ţelină, nap, ridiche,
sparanghel, ştevie.

Funcţia hepatică de detoxifiere
Principalele enzime de detoxifiere:
 glutation-transferazele, enzime capabile să neutralizeze aproape
orice tip de substanţă chimică străină organismului
 superoxid dismutazele, detoxifică doar superoxizii, generând
peroxizi; există două tipuri principale de superoxid dismutaze
(SOD): MnSOD sau SOD2 – mangan superoxid dismutaza,
prezentă în mitocondrii, cu rol în neutralizarea radicalilor liberi de
oxigen; Cu, ZnSOD sau SOD3, cupru zinc superoxid dismutaza,
prezentă în lichidele extracelulalre, plasmă, limfă, lichid sinovial,
este antioxidantul major la nivelul pereţilor vaselor sanguine
 catalaza, detoxifică doar peroxizii, epoxid hidrolazele,
hidrolizează epoxizii
 vitamina E, elimină radicalii peroxizi lipidici toxici
 acetil trasferaza
 acidul glucuronic
 citocromii P-450
 fosfolipaza A
 carotenul detoxifică radicalii liberi de oxigen
coenzime în aceste procese sunt:
 niacina, NAD, FAD, zincul, metionina, seleniul şi riboflavina care
activează şi susţin activitatea glutationului. Seleniul este un
cofactor important al glutationului şi interacţionează cu o enzimă,
glutation-peroxidaza, care catalizează acţiunea sa antioxidantă.
 manganul şi cuprul sunt necesari pentru acţiunea superoxid
dismutazei
 cromul şi molibdenul sunt în legătură cu citocromii P-450
 cisteina este o sursă de tiol-proteine (glutation)
 fierul activează catalaza
vitamina A, vitamina C, vitamina E, carotenul, licopenul, tocotrienolii

intervin şi ei în diverse reacţii de detoxifiere, în special în cele legate
de neutralizarea radicalilor superoxizi.

Sistemul enzimatic de detoxifiere are două faze specializate în
identificarea şi neutralizarea carcinogenilor:
- Detoxifierea de fază 1, proces în care acţionează o serie
de enzime numite „activatori”, care fac parte din grupa
citocromilor P450, al căror rol este de a dezagrega legăturile
chimice dintre toxine, făcându-le mult mai vulnerabile şi mai
uşor de neutralizat de către enzimele de detoxifiere de fază 2.
- Detoxifierea de fază 2 (conjugarea) permite finalizarea
acestei acţiuni, ataşând toxinele prelucrate în faza 1 la
enzimele detoxifiante. Această operaţie de conjugare (proces
de cuplare al toxinelor la acid glucuronic sau la glutation, în
urma căruia rezultă compuşi hidrosolubili de pot ulterior
eliminaţi din corp prin urină sau transpiraţie) opreşte întreg
lanţul de acţiune al carcinogenilor, evitând fenomenul nedorit
de modificare a ADN-ului în celulele sănătoase de către toxine.
Principalele două enzime detoxifiante de fază 2 sunt acidul
glucuronic şi glutationul.

Stimularea funcţiei hepatice de detoxifiere
consum regulat de vegetale crude din familia verzei şi din
familia usturoiului, legume a căror acţiune particulară în aceste
procese va fi prezentată pe scurt În continuare. Legumele
înrudite cu varza (cruciferele), conţin un compus sulfurat,
rafanolul, precum şi indoli care activează enzimele de
detoxifiere de fază 2.
procesul de detoxificare de fază 2:
 limonenul, prezent în coaja de portocală amară, lămâie, roiniţă etc. este
cel mai puternic promotor al enzimelor de fază 2.
 Ceaiul verde şi turmericul (datorită conţinutului în curcumină) acţionează
direct asupra genelor care codifică glutation-transferazele, enzimele ce
catalizează conjugarea hepatică, amplificând sinteza lor.
 Silimarina, un compus prezent în seminţele de armurariu, protejează
celulele ficatului de pagubele cauzate de toxine şi suportă indirect nivelul
de glutation, înlocuindu-l în rolul lui de antioxidant.
Stimularea funcţiei hepatice de
detoxifiere
Varza şi legumele înrudite cu ea
varza, Brassica oleracea var. capitata
varza de Bruxelles, Brassica oleracea var. gemmifera
broccoli, Brassica oleracea var. italica
conopida, Brassica oleracea var. botrytis
kale, Brassica oleracea var. sabellica
rapiţa, Brassica rapa ssp. oleifera

detoxifiere
Usturoiul şi legumele înrudite cu el
usturoi, Allium sativum
ceapa, Allium cepa
Allium schoenoprasum
Allium cepa var. ascalonicum
praz, Allium porrum

detoxifiere
Aloe (gelul stors din frunze) Aloe vera, Aloe succotrina, Aloe ferox, Aloe
arborescens
Bhringaraj (parte aeriană) Eclipta alba, Eclipta erecta, Eclipta marginata,
Eclipta prostrata, Eclipta punctata, Eclipta thermalis
Alungătoare mirositoare (parte aeriană) Cimicifuga foetida
Cardamom (seminţe) Elettaria cardamomum sin. Amomum
cardamomum, sin. Alpinia oxyphylla, sin. Amomum amarum, Elettaria
major
Căpşun (frunze) Fragaria moschata sin. Fragaria elatior
Cătină mică (scoarţă, frunze) Myricaria germanica
Cireş (codite, fructe) Cerasus avium sin. Prunus avium
Dafin (fructe) Laurus nobilus
Gotu kola (parte aeriană) Centella asiatica, sin. Hydrocotyle asiatica
Gulie (tulpină tuberizată) Brassica oleracea

Stimularea funcţiei hepatice de detoxifiere
Melia (frunze) Melia azadirachta şi Neem (frunze) Azadhirachta
indica
Gentiana sp., Picrrohiza kurroa, Swertia chirayata
Gura lupului (parte aeriană) Scutellaria galericulata
Mesteacăn pufos (frunze) Betula pubescens
Momordica (fructe, frunze) Momordica charantia, momordica
balsamina
Morcov (rădăcină) Daucus carota
Schisandra (seminţe, fructe) Schisandra chinensis
Turmeric (rădăcină) Curcuma longa sin. Curcuma domestica
Urzică mică (parte aeriană) Urtica urens
Ventrilică (parte aeriană) Veronica officinalis,
Zămoşiţă (parte aeriană) Hibiscus trionum
Curele de dezintoxicare
postul complet, numit şi post negru în care se bea numai apă
pură
cura cu sucuri de fructe sau legume, cea mai cunoscută dintre
ele fiind cura lui Breuss
regimurile de crudităţi sau hrana vie (de tip Gunter)
regimul nr. 7 Ohsawa, cu cereale yang
regimul alimentar yang (macrobiotic)
regimul strict vegetarian, identic postului creştin
regimul ovo-lacto-vegetarian

Postul sau repausul alimentar
Stadii ale postului de lungă durată:
Stadiul 1 este o perioadă de excitaţie generală a
sistemului nervos vegetativ,
Stadiul 2 este inaugurat de creşterea evidentă a
acidozei
Stadiul 3 este o perioadă de normalizare, însoţită de
un sentiment de bună-stare crescândă, ce depăşeşte
orice senzaţie de foame preexistentă.
Stadiul 4 este de obicei însoţit de o creştere a
energiei, a clarităţii minţii şi de o stare de bine
crescândă.

Vă mulţumesc pentru
atenţie

Curs Fitoterapie Cristina Campean

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs Fitoterapie Cristina Campean

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

OMUL,

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Cunoaşterea fiinţelor vii în general şi a fiinţei

Fiinţa umană este un subiect de studiu atât

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

OMUL ESTE ACELAŞI !

Conform O. M. S. sănătatea este o stare de bine fizic şi

Medicina Tradiţională Chineză, Ayurveda: starea de

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

boala este orice gen de suferinţă, care

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Clasificarea bolilor în Ayurveda:

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Suntem pe deplin răspunzători pentru

“Cine seamănă vânt culege furtună!”

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

CHARAKA SAMHITA (sec. 3-2 i.H)

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

"Trupul şi mintea sunt în egală

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

“La boală ca şi în sănătate, corpul şi conştiinţa,

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Inter-relaţiile dintre trup-minte-suflet.

materia este o energie structurată într-un anumit

ADN-ul este o interfaţă între trup şi câmpul

fiinţa umană are o ordine fractală, holografică

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

In 1884 William James, un psiholog de la

P. Bard şi Cannon a formulat o teorie a

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

» Majoritatea teoriilor moderne pun accentul pe

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

a devenit o disciplina stiintifica ce studiaza relatiile care

se ocupa de studiul si tratamentul bolilor cu dubla

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

reechilibrarea metabolică şi funcţională; regenerarea

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

 transformare a unui produs toxic introdus în organism sau

 eliminare a toxinelor astfel rezultate prin

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

10000 solvenţi, coloranţi, agenţi de spumare,

metale grele, reziduuri de medicamente,

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Produşi intermediari de metabolism rezultaţi din obiceiuri

 alimente nesănătoase (carnea, alcoolul, cafeaua, zahărul şi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Funcţionarea improprie a diverselor aparate şi

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Autor a numeroase cărţi în domeniul erapiilor

organismul răspunde la ingestia unor alimente

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi