Depresia Si Anxietatea

Mulți oameni cu tulburări
DEPRESIA
de anxietate înțeleg că
gândurile lor sunt
iraționale, dar încă nu le
pot opri.
ŞI
ANXIETATEA
Consilier şcolar,
Prof. psih. Tatiana Susanu
Activitate metodică
26.04.2018
Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 1

Curgi ca un râu: respiră liniștit și mergi cu
bucurie în vremea marilor schimbări!

 DEFINITII ALE DEPRESIEI
 CAUZELE DEPRESIEI
 SIMPTOMELE DEPRESIEI
 TIPURI DE DEPRESIE –Clasificări • LINII GENERALE DE TRATAMENT
• PLAN GENERAL DE INTERVENŢIE
 DIFERENŢIEREA DIFICILĂ A DEPRESIEI
PENTRU DEPRESIE
 ALGORITMI DE DIAGNOSTIC • LINII GENERALE DE CONSILIERE:
DIFERENŢIAL AL TULBURĂRILOR DE • - tehnici comportamentale
DISPOZIŢIE • - tehnici cognitive
 DEPRESIA MAJORĂ • PLAN DETALIAT DE INTERVENŢIE
 TULBURAREA DEPRESIVĂ PERSISTENTĂ PENTRU DEPRESIE:
• - scopuri
 DEPRESIA REACTIVĂ • - obiective
 ATACUL DE PANICĂ ŞI DEPRESIA • ÎMBRĂŢIŞEAZĂ-ŢI POVESTEA
MAJORĂ • RELAŢIA DINTRE DEPRESIE ŞI
 EVALUAREA DEPRESIEI ANXIETATE
• DEPRESIA LA COPII
 TRATAMENTUL PACIENTULUI CE
SUFERĂ DE DEPRESIE

 La această întâlnire vom urmări să ne unim ca şi comunitate
pentru a atinge scopul menirii noastre în comuntăţile şcolare
menţinându-ne cât de cât echilibrul, pacea și bucuria noastră ,
precum și pentru a privi profund cauzele problematicelor mai cu
seamă a anxietăţii şi depresiei. Vom constata că suferinţa din varii
motive stă la baza totutror problemelor.
 Cu energia atenției, vom învăța să hrănim ceea ce este minunat
și frumos în noi și vom găsi puterea de a fi un ingredient în
transformarea a ceea ce nu este încă mare și frumos.
 Înțelegându-ne că suntem precum picăturile transformate într-o
ploaie binecuvântată, ne vom uni energia pentru a forma fluxuri în
care trăim și pentru a ne alătura fluxului în râul puternic la marea
noastră comunitate, care deja sculptează o nouă cale pe un teren
accidentat spre oceanul solidității, a stării de bine, autonomiei și
libertății pentru toate ființele.

 Depresia este una dintre cele mai devastatoare tulburări
mentale,fiind cea mai prevalentă cauză în rândul persoanelor cu
vârste cuprinese între 15-44 ani, din Statele Unite şi din lume (
Kessler, chiu, şi Walters,2005; Organizaţia Mondială a Sănătăţii,
2004).Dintre cauzele dizabilităţilor înregistrate pe parcursul
întregii vieţi, depresia este depăşită doar de afecţiunile
perinatale, infecţiile tractului respirator inferior, boala
cerebrovasculară, boala cardiovasculară ischemică, HIV/SIDA şi
bolile diareice (Organizaţia Mondială a Sănătăţii,2004).
 Îngrijorător este faptul că aproximativ 76% dintre persoanele
care suferă de depresie moderată şi 61% care suferă de depresie
severă nu primesc niciodată ajutor specializat (Pratt şi Brody,
2008).
 Cu toate acestea, deşi depresia poate avea efecte grave pentru
unele persoane, ea are şanse mari de a fi tratată.

 Noţiunea de depresie este utilizată frecvent, incluzând o
fenomenologie clinică extrem de variată, de la schimbările de
dispoziţie compatibile cu o viaţă relativ normală, până la
manifestări psihotice, ce evoluează atât cu perturbarea stării
afective, cât şi cu diminuarea frapantă a posibilităţilor cognitive,
psihomotorii. Depresia este o tulburare a afectivității, care se
manifestă printr-o modificare a stării timice, a dispoziției în
sensul tristeții, a suferinței morale și a încetinirii psihomotorii.
 Din punct de vedere psiho-social depresia este considerată o
tulburare afectivă a stimei de sine in contextual realtiilor inter-
personale .
 SIGMUND FREUD afirma că este,, o furie îndreptată spre interior
, ca rezultat al dezechilebrelor biochimice din organism ,datorită
abuzului de medicamente sau trăirea unor traume . Forma
particulară a depresieieste melencolia . ,, BIBRING consideră că
este,, o tensiune dintre ideal si realitate ce se manifestă printro
pierdere de identitate ,idealizare si oglindire la persoana in cauză
“. Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 6
 conflicte conjugale sau în cuplu;
 certuri;
 terminarea unei relații;
 tracasări cotidiene;
 evenimente negative de viață: pierderea locului de muncă,
divorțul, pierderea precoce a unui părinte, moartea unei persoane
dragi;
 părinți cu stil atribuțional negativ;
 lipsa afecțiunii din partea părinților;
 incongruența dintre comportamente și recompense.
 Persoana depresivă trăiește o stagnare a timpului intim imanent,
care se desincronzează de timpul real, iar această oprire a timpului
trăit marchează ansamblul tulburărilor depresive, persoana
prezentând o incapacitate de acțiune autentică.

 pierderea interesului sau a plăcerii pentru orice fel de activității zilnice;
 tulburări de somn: insomnii, hipersomnii;
 modificări în greutate: anorexie;
 iritabilitate;
 oboseală,nivel scăzut de energie: lentoare psihomotorie;
 tulburări ale dinamicii sexuale: scăderea libidoului;
 tulburări somatice: hiposalivație, constipație/diaree, dureri epigastrice,
meteorism, greutăti în respirație, disconfort precordial, tulburări de ritm
cardiac, extrasistole, amețeli, cefalee, dureri difuze în zona tractului uro-
genital;
 dificultăți de concentrare sau de a lua decizii;
 dificultăți de verbalizare;
 tendința de a se complace în activități fără scop;
 sentimente copleșitoare de tristețe;
 sentimente de inutilitate sau de vinovăție;
 ideaţie suicidară.
 Depresia variază în cât de gravă este. Unii
oameni experimentează episoade ușoare și
temporare de tristețe. Alții experimentează
episoade depresive severe și în curs de
desfășurare.
 Există două tipuri principale:
- tulburarea depresivă majoră și
- tulburarea depresivă persistentă

 Depresii somatogene: organice, simptomatice, cauzate de o altă boală;
 Depresii endogene: schizafective, bipolare, unipolare, involuționale;
 Depresii psihogene: nevrotice, depresia de epuizare, reactive
Schema depresiei a lui Kielholz

Primara
Unipolara
 Asocierea intre anxietate si boala depresiva (anxietatea e dominanta)
 Episod depresiv singular
 Episoade depresive recurente
 Dysthymia - Persistenta si medie (“personalitate depresiva")
Bipolara
Dezordini afective bipolare – episoade maniace ("depresia maniaca")
Cyclothymia – Instabilitate emotionala persistenta
Alte aspecte
Dezordini afective sezoniere
Scurte recurente de depresie
Episodul depresiv poate fi
Moderat sau sever
Cu/fara sindrom de somatizare
Cu/fara simptome psihotice

Cele mai multe depresii sunt declansate de evenimentele aparute in
viata personala – Depresia reactiva
De obicei apare ca prim episod
Multi pacienti se prezinta cu simptome fizice – Sindrom de somatizare
Unele persoane pot arata multiple simptome de depresie insa in
aparenta nu afiseaza stare depresiva – Depresie mascata
Complicatii ale unor afectiuni grave – Depresia secundara
Unele depresii nu au factor declansator – Depresia endogena
Mult mai persistenta si rezistenta la tratament

1. Anhedonia (inabilitatea de a experimenta placerea)
2. Pierderea reactivitatii emotionale
3. Trezirea din somn mai devreme (>2 ore mai devreme)
4. Agitatie psihomotorie sau retard psihic
5. Scaderea accentuata a apetitului
6. Scaderea/ cresterea in greutate( >5% din masa corporala

intr-o luna)
7. Scaderea libidoului (important dar adeseori ignorat)

Pentru realizarea diferenţierii a tulburărilor de depresie este dificilă
deoarece implică o multitudine de afecţiuni atât psihice cât şi
organice. Pentru aceasta se are în vedere aspecte cu privire la:
A. Afecţiuni somatice: un numãr important de boli organice se pot
asocia cu simptome depresive. Formula mnemotehnicã VINDECAŢI
poate ajuta la enumerarea acestora:
1. V - afecţiuni vasculare: infarctul de miocard, insuficienţa cardiacã
congestivã, ateroscleroza cerebralã
2. I - boli infecţioase: sifilis, encefalitã, tuberculozã, abcese cerebrale,
gripa, pneumonia şi alte stãri infecţioase prelungite
3. N - neoplazii: tumori cerebrale, ale glandelor endocrine,
pancreatice şi orice tumorã cu metastaze
4. D - boli degenerative (demen.ele) şi deficite vitaminice (pelagra)
5. E - afecþiuni endocrine: hipopituitarism, acromegalia, hipo şi hipertiroidie,

 hipo şi hiperparatiroidie, diabet zaharat, insulinom, hipogonadism,
menopauza, sindrom Cushing, insuficienþa adrenalã
 6. C - congenitale: epilepsia, distrofia musculara, ataxia Friedreich şi
depresia asociatã variatelor malformaþii congenitale cardiace sau
multiorganice
 7. A - boli autoimune: scleroza multiplã şi lupusul eritematos
 8. T - traumatisme: depresia posttraumaticã, astenia neurocirculatorie,
sindromul postcontuzional
 9. I - intoxicaþii cu: plumb, alcool, brom; hipo şi hipercalcemia,
hipopotasemia, uremia, anoxia din bolile respiratorii cronice,
anemia,terapia cortizonicã etc.

 B. Afecţiuni psihiatrice:
distimia - reprezintã o forma cronică de depresie care durează de
cel puţin doi ani şi care se manifestă prin simptome mai puþine şi
mai puþin severe. Simptomele nu îndeplinesc criteriile de diagnostic
ale tulburării depresive.
- tulburarea mixtă anxioasă şi depresivă – există unele simptome
specifice ambelor tulburări dar care nu întrunesc criteriile de
diagnostic pentru nici una din cele douã afecţiuni .
- tulburarea de adaptare cu simptome depresive – stare depresivă
uşoară, tranzitorie care survine în urma expunerii la un factor
stresant.
Simptomele nu îndeplinesc criteriile de diagnostic ale tulburării
depresive.

B. Afecţiuni psihiatrice:
- doliul – reprezintã o reacþie normalã la o pierdere majorã – decesul
unei rude apropiate sau prieten. Pot exista multe din simptomele
depresiei dar persoanele aflate în aceasta situaţie nu manifestã
sentimente de inutilitate sau vinã ºi nu au ideaţie suicidalã.Duratã
simptomelor este variabilã dar în general acestea se remit sau se
atenueazã în câteva luni.
- tulburarea bipolarã – constã în alternarea episoadelor maniacale şi a
celor depresive, aceastã alternanþã fiind întreruptã de perioade de
normalitate.
- demenţa – pot exista simptome depresive dar coexistã cu deficitul
cognitiv.
- tulburãri schizoafective – prezintã episoade psihotice în absenţa
tulburãrilor de dispoziţie.

Dispoziţia depresivă sau pirderea interesului Luaţi în considerare alte
pentru 2 săptămâni şi alte simptome ale
dispoziţiei ( în total 5 sau mai multe).
tulburări ( de ex. Tulburarea
ditimică)
▼DA ►NU
Există episod maniacal sau hipomaniacal în Tulburare bipolară I sau II
instoricul pacientului?
▼NU ►DA
Depresia este cauzată de factori medicali? Tulburare afectivă datorată
unei afecţiuni indusă de o
substanţă
▼NU ►DA
Depresia este cauzatăde folosirea unei
substanţe,medicaţie sau toxină?
▼NU ►DA Tulburare schizo-afectivă
Există halucinaţii sau delir în absenţa
dospoziţiei depresive?
▼NU ►DA
TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORĂ

 5 sau mai multe simptome…..
 scaderea interesului / placerii Există nouă simptome generale de
depresie, printre alte criterii, inclusiv cele
 stare depresiva
care sunt comune altor tulburări. Ce ar fi
 scaderea energiei dacă cineva ar putea simplifica criteriile de
 cresterea / scaderea in greutate depresie, astfel încât să fie mai rapid și mai
ușor de diagnosticat?
 insomnie/ hipersomnie
 sentiment de inutilitate Unii cercetători de la Down Under întrebați
 sentiment de vina fiind chiar au făcut acest lucru. Andrews et.
Al. (2007) a simplificat diagnosticul de
 ganduri negative persistente
depresie la doar 5 din cele 9 simptome
 labilitate psihomotorie tipice:
 oboseala persistenta 1. Starea deprimata (sentimente de tristete
 slaba concentrare sau de albastru)
2. Lipsa de interes (în activitățile pe care le-
 pesimism ați avut în trecut)
 ganduri de autodistrugere / actiuni 3. Sentimente de inutilitate
autodistructive 4. Concentratie slaba
 ideatie suicidara 5. Gânduri de moarte
Situaţiaîn care simptomele pot fi
explicate de o afecţiune medicală
generală sau de folosirea unor
sbstanţe( alcool sau droguri).

 Tulburarea depresivă persistentă (PDD) a fost numită
dysthymia. Este o formă ușoară, dar cronică, de depresie.
 Simptomele durează adesea de cel puțin doi ani. PDD vă poate
afecta viața mai mult decât depresia clinică, deoarece durează o
perioadă mai lungă.
 Este comun pentru persoanele cu Tulburarea depresivă persistent
 își pierd interesul pentru activitățile zilnice normale
 simti fara speranta
 lipsa productivității
 au stima de sine scazuta
 Persoanele cu PDD pot fi considerate critice și nu pot să se
distreze.
 Alte forme de depresie și afecțiuni ale dispoziției pot avea
caracteristici unice sau se pot dezvolta în circumstanțe specifice,
ceea ce le face dificilă clasificarea. Câteva exemple sunt descrise
mai jos.
 Depresia reactivă- este acea tulburare care apare atunci când ne
confruntăm cu dificultățile vieții: conflictul cu un superior
ierarhic, cu soțul/soția, copii, pierderea unui loc de muncă,
pierderea unei ființe dragi, exil, singurătate. Surmenajul și un
regim alimentar prea sever pot declanșa de asemenea o depresie.
Depresia reactivă este cel mai comun tip de depresie. Adesea este
declanșată de un eveniment traumatic, dificil sau stresant al vieții,
iar persoanele afectate se simt rău, au un tonus scăzut, sunt
nervoase, anxioase sau chiar furioase. Acest tip de depresie mai
poate apărea după o perioadă prelungită de stres și chiar la mult
timp după sfârșitul acestei perioade. Cauzele variază enorm de la
o persoană la alta, fiind vorba uneori de schimbarea locuinței sau
de pierderea unui părinte în copilărie până la incapacitatea de a
realiza ceva o lungă perioadă de timp, o pierdere grea sau un
divorț.

1.apare brusc
2. anxietate persistenta
3. frica de moarte
4. sentiment de teroare, de ireal
5. se asociaza cu multe simptome fizice:
•Dispnee, palpitatii
•Dureri precordiale sau disconfort
•Parestezii, ameteala, vertij
•Transpiratii, senzatie de cald sau rece
•Lesin, tremuraturi
- Diagnosticul de atac de panica se pune in cazul

existentei a 4
sau mai multe atacuri de panica in mai putin de 2
saptamani.
- Prin repetare pot duce la dezvoltarea fobiilor: sociofobie,
agorafobie

•Cele mai multe boli depresive sunt tratate cu succes in asistenta primara
• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare asertivă
•Consiliere psihologică şi psihoterapie (terapie cognitiv comportamentală)
•Tratamente fitoterapeutic si ayurvedic, poate fi o prima alegere
• Cromoterapia, aromaterapia, muzicoterapia, tehnicile de relaxare profunda,
se pot asocia cu succes tratamentului fitoterapeuticic si ayurvedic
• Sacroterapia are un rol esential in tratamentul bolii
• Situatii in care pacientul depresiv necesita consult si tratament psihiatric:

1) Conditia bolii este severa- se asociaza cu tendinte suicidare
2) Pacientul nu raspunde la tratament ( apare retard psihomotor)
3) Complicatii datorate altor factori (tulburari de personalitate)
4) Alte riscuri (agitatie si comportament psihotic)

 Psihoterapia cognitiv comportamentală este de o
importanță considerabilă în tratarea depresiei. Adesea
împreună cu tratamentul medicamentos care reglează
chimic organismul, psihoterapia reduce semnificativ
simptomele depresiei, iar persoanele care beneficiază de
psihoterapia cognitiv-comportamentală își mențin stările
emoționale îmbunătățite și la 2 ani după terminarea
intervenției.

 Evaluare:
- Teste şi interviu clinic
- Evaluarea riscului de suicid
- Luarea în considerare a tratamentului medicamentos
 Familiarizarea cu intervenţia
 Stabilirea obiectivelor
 Activarea comportamentală şi alte intervenţii comporamentale
 Întervenţii cognitive şi comportamentale
 Creşterea rezistenţei la episoade depresive în viitor
 Finalizarea consilierii
 Consiliere şi tratament de întreţinere

 Tehnici de dezvoltare a  Rezolvarea de probleme
asertivităţii
 Controlul respiraţiei
 Activarea comportamentală
(planificarea recompenselor  Tehnici de relaxare
şi programarea activităţilor)  Relaxare prin respiraţie
 Tehnici de dezvoltare a  Relaxarea musculară
abilităţilor de comunicare progresivă
 Distragerea atenţiei  Autorecompense
 Expunerea în imaginar
 Tehnici de dezvoltare a
 Expunerea în vivo abilităţilor sociale
 Gradarea sarcinilor  Vizualizarea
 Mindfulness
 Modelarea

a. Familiarizarea benefciarului cu c.Modificarea gândurilor distorsionate
consilierea  Oferirea de psihoeducaţie în manieră
 Stabilirea acordului de consiliere directă
 Definirea termenilor
 Biblioterapia
 Examinarea posibilităţilor de testare a
 Explicarea modului în care gândurile gândurilo
influenţează emoţiile
 Diferenţierea comportamentelor de
 Deosebirea gândurilor de fapte persoane
b. Identificarea şi categorizarea  Cântărirea dovezilor pro şi contra unui gând
gândurilor automate distorsionate  Jurnale zilnicer
 Identificarea gândurilor negative care  Negarea problemelor
apar spontan şi par plauzibile  Externalizarea părţilor ale unui gând prin
 Identificarea emoţiilor produse de joc de rol
aceste gânduri  Joc de rol pentru aplicarea unui gţnd
negativ la un prieten
 Evaluarea gradului de încredere în
 Contracararea stilului de gândire absolutist
corectitudinea gândurilor.
 Decatastrofarea
 Categorizarea gândurilor
 Combaterea suprageneralizării
 Contracararea nevoii de certitudine

d.Identificarea asupţiilor dezadaptative e.Identificarea schemelor cognitive
 Identificarea conţinutului setului de disfuncţionale
reguli formulării de tipul: „trebuie”, Identificarea percepţiilor negative sau
„ar trebui”, „dacă – atunci” care stau disfuncţionale despre sine şi ceilalţi,
la baza gândurilor automate suiacente gândurilor automate
distorsionate. distorsionate şi asumţiilor dezadaptative
e.Modificarea convingerilor Explicarea prin prisma schemelor
dezadaptative cognitive
 Folosirea tehnicilor de contracarare a f.Identificarea strategiilor de evitare/
gândurilor automate distorsionate compensare a schemelor cognitive
 Examinarea sistemului de valori  Folosirea tehnicilor prin care se pot
 Combaterea idealizării altora contracara gândurile automate
distorsionate şi asumţiile
 Promovarea unei flexibilităţi dezadaptative
adaptative
 Activarea amintirilor timpurii în
 Promovarea curiozităţii,provocării şi vederea identificării originii
dezvoltării, în loc de atingerea schemelor cognitive
perfecţiunii
 Contracararea originii schemelor
cognitive prin joc de rol
 Restructurarea prin tehnica imageriei
dirijate; rescrierea unor scenarii din
Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 30
viaţă
04/26/2018
g. Rezolvarea de probleme
 Identificarea problemei
 Acceptarea problemei
 Examinarea scopului,generarea scopurilor alternative
 Etapele reducerii procrastinării
 Corectarea propriului comportament
 Stabilirea unor enunţuri utile pentru procesul de
autoinstruire; scrierea unui „cartonaş de coping”
 Anticiparea problemelor
 Inocularea
 Afirmaţii pentru autorecompensare
 Analiza rezolvării de probleme

RUMINARE
LUAREA DECIZIILOR

Scopuri Intervenţii
Eliminarea ideaţiei suicidale Restructurare cognitivă,elimanrea acesului la mijloace de suicid,dezvoltarea unor strategii
de coping pentru impulsurile suicidale,stabilirea unor obiective pe termen scurt şi lung.
Reducerea sentimentului lipsei de speranţă Analiza motivelor pentru lipsa de speranţă, a dovezilor pro şi contra
acesteia,experimente comportamentael,planificarea unor activităţi
Angajarea într-o muncă recompensatoare una pe zi Planificarea recompenselor,programarea activităţilor,gradarea sarcinilor

Reducerea gândurilor automate negative Restructurare cognitivă,distragerea atenţiei
7/8 ore de somn pe noapte Relaxare,plan de intervenţie în cazul insomniei
Reducerea ruminării Întervenţii împotriva ruminări,tehnici de terapie metacognitivă
Angajarea într-un comportament asertiv pe zi Tehici de dezvoltare a asertivităţii
Creşterea frecvenţei contactelor Tehnici de dezvoltare a abilităţilor sociale,planificarea recompenselor,programarea

sociale(trei/săptămână) activităţilor
Sporirea auto-recompensei pentru comportamente Planificarea recompenselor,autorecompensarea

pozitiv(una /zi)
Modificarea asupţiilor dezadaptaive Restructurarea cognitivă,analiza traseului de dezvoltare,tehnici din terapia centrată pe
scheme cognitive,tehnica scaunului gol,adresarea unor scrosori persoanelor care au stat la
baza schemelor cognitivr,dezvoltarea unor scheme cognitive adaptative.
Eliminarea disfuncţionalităţilor Restructurare cognitivă,tehnici de dezvoltare a abilităţilor de rezolvare de probleme sau

tehnici de dezvoltare a altor abilităţi
Eliminarea majorităţii sau a tuturor simptomelor Toate cele de mai sus

depresive
Dobândirea abilităţilor prin care se poate preveni Recapitularea şi exersarea tehnicilor la nevoie
recăderea
a. Consiliere pentru spijinirea beneficiarilor în luarea unor decizii mai bune
Obiective:
Să ia decizii bazându-se pe obiective şi valori
Să analizeze implicaţiile pe termen scurt şi lung
Să privească comportamentul şi disconfortul în termenii unor investiţii
Să conştientizeze dacă are suficiente informaţii cu privire la luarea deciziilor
Să accepte îndoielile şi totuşi să acţioneze
Să evalueze costurile de oportunitate ale deciziei
Să respingă costurile „scufundate”
Să privească deciziile ca pe nişte experimente
Să respingă perfecţiune ca obiectiv
Să urmărească să gestioneze unele pierdeiri
Să conştientizeze că a căuta siguranţa poate fi în detrimentul persoanei în cauză
Să conştientizeze avantajele şi dezavantajele ruminaţiei
Să –şi orienteze atenţia pe altceva
 Să realizeze exerciţii de conştientizare

Simptom sau Întrebări şi intervenţii
problemă
Autocritica Care sunt costurile şi beneficiile de a te critica? De a te accepta+mai specific, ce spui despre propria persoană?care sunt
standardele la care te raportezi? Cum definiţi „eşecul” ţi „succesul”?Vă angajaţi în activităţi care duc la succes? Chiar şi la
un succes parţial? Cu vă vedeţi comparativ cu cel mai mare ratat posibil, cu o persoană obişnuită sau cu persoana
perfectă?Aţi fi la fel de critic cu o persoană care ar face exact ceea ce faceţi dumneavoastră?
Inactivitate Care sunt alternativele pe care le luaţi în considerare?Care sunt costurile şi beneficiile fiecărei alternative?Folosiţi
programarea activităţilor,planificarea recompenselor,gradarea sarcinilor)? Se schimbă ea în funcţie de persoanele cu care
interacţionaţi?( stabiliţi scopuri pe termen lung şi scurt).
Lipsa plăcerii Există unele activităţi care vă fac mai multă plăcere decât altele? (luaţi în considerare planificarea
recompenselor,programarea activităţilor, gradarea sarcinilor).Desconsideraţi importanţa activităţilor pe care le
întreprindeţi? Există vreo regulă prin prisma căreia percepeţi plăcerea- de exemplu, „ Nu mă pot bucura de nimic dacă sunt
singru.”?
Izolare socială Care sunt costurile şi beneficiile interacţionării cu ceilalţi? Vă spuneţi vreodată „Sunt o povară?” sau „Nu pot oferi nimănui
nimic.”? Atunci când sunteţi în preajma celorlalţi vă gândiţi că v-ar putea respinge sau că ar putea observa că sunteţi
deprimat? Obişnuiţi să vă plângeţi prea mult când sunteţi în preajma celorlalţi?Vă puteţi concentra la a le oferi celorlalţi
recompense saua empatiza cu alţii? Ce spuneţi dacă aţi începe să planificaţi unele activităţi în care sunt implicate şi alte
persoane?
Tristeţe Obişnuiţi să ruminaţi sau să vă concentraţi asupra amintirilor negative?petreceţi perioade lungi de timp singur/ă , fără să
faceţi ceva? Încercaţi să vă amintiţi unele comportamente şi experienţe plăcute.Identificaţi gânduri automate şi
contracaraţi-le.
Indecizie Care sunt alternativele? Luaţi cumva în considerare prea puţine alternative? Analizaţi costurile şi beneficiile fiecărei
alternative. Credeţi că ar trebui să găsiţi soluţia perfectă? Vă criticaţi dacă lucrurile nu ies aşa cum a-ţi plănuit? Încercaţi să
evaluaţi costurile şi beneficiile încercărilor dumneavoastră de a face totul perfect versus a încerca să vă trăiţi viaţa aşa cum
este.Vă folosiţi propriile emoţii pentru a vă ghida în viaţă ) exemplu, „Mă simt prost, aşadar nu există alternativă
potrivită.”? Ce sfat i-aţi da unui prieten? Dacă ceva nu iese aşa cum aţi plănuit, care este diferenţa între regret şi
încercarea de a învăţa din experienţa avută?
Tendinte Care ar fi motivele pentru a trăi? Dacă nu a-ţi fi depresiv,care ar fi câteva activităţi plăcute,semnificative,care v-ar face să
suicidale vă simţiţi bine?Care sunt dovezile pro şi contra lipsei dumneavoastră de speranţă?Care sunt lucrurile care vă făeau plăcere
înainte să deveniţi depresiv?
Evenimente Ce s-a întâmplat de fapt?Care au fost gândurile automate nrgative generate de acest eveniment? Faceţi predicţii asupra
negative de viitorului, personalizaţi,catastrofaşi etc?Ce puteţi face încă, în ciuda faptului că aţi trecut prin acest eveniment? Ce veţi
simţi în legătură cu acest eveniment, peste o săptămână,o lună, un an? Dacă altcineva ar avea aceeaşi problemă, ce sfat i-
viaţă aţiConsilier
da? Careşcolar:prof.psih.
ar fi câteva obiective noi pe care vi le-aţi putea stabili acum? Ce evenimente
35 pozitive s-ar mai putea întâmpla
Tatiana Susanu 04/26/2018
 Tulburările de anxietate sunt adesea legate de
depresie. Este important ca ambele să fie tratate simultan.
 Mulți oameni cu tulburări de anxietate înțeleg că gândurile
lor sunt iraționale, dar încă nu le pot opri.
 Persoanele cu tulburări de anxietate , tulburare de anxietate
sociaală , tulburare de anxietate generralizată ,tulburare
obsesiv-compulsivă - sau fobii își petrec cea mai mare
parte a vieții într-o stare agitată.
 Dupa un timp, aceasta poate avea o stare emotionala
foarte intensă si depresia se instaleaza adesea. Nu exista
nici o explicatie concludenta cu privire la motivul pentru care
anxietatea si depresia coexista adesea,
potrivit Asociatiei Americane de anxietate si depresie.

 Tulburările de anxietate sunt mult mai mult
decât nervozitate și îngrijorare. Ele pot
provoca frică terifiantă despre lucrurile pe
care ceilalți oameni nu le-ar fi dat prin
gând. Mulți oameni cu tulburări de anxietate
înțeleg că gândurile lor sunt iraționale, dar
încă nu le pot opri.
 Este un ciclu. Când eşti anxios ai tendinţa să
te gândeşti la o problemă sau să-ţi faci griji şi
să te simţi rău. Atunci simți că ai eșuat și
aluneci pe nesimţite în depresie. (Sally R.
Connolly).
Poate că fiecare dintre noi am
reflectat asupra poveṣtii proprii,iar
dacă nu, este momentul să reflectezi
, apoi rescrie povestea ta din
perspectiva îmbrăţişării problemei
manifestând compasiune,iubire,
recunoştinţă faţă de tine şi
EXPERIENŢA PRIN CARE AI TRECUT.

Depresia Tulburarea
59%
Majora anxioasa

 Incidenţa dezvoltării depresiei este mare în raport cu
tulburarea de anxietate. Aproape jumatate din toate
persoanele cu depresie majoră, de asemenea, suferă de
anxietate severă şi persistentă.
 Oamenii care sunt deprimați se simt de multe ori anxioşi
și îngrijoraţi, astfel încât se poate declanșa celălaltă
tulburare.
 Anxietatea se manifestă de multe ori înainte depresiei.
 Poate exista o predispoziție biologică atât la depresie, cât și
la alte tulburări de anxietate.
 Persoanele care au tulburare de stres post-traumatic
(PTSD), o tulburare de anxietate, sunt foarte probabil să
dezvolte depresie.
 Anxietatea într-o proporţie foarte mare decât depresia se
pare că este deseori o istorie familială și, prin urmare,
credem că ar putea exista o predispoziție genetică la acest
lucru.(Connolly)
Consilier şcolar,
Prof.psih. Tatiana Susanu

 Depresia este una dintre cele mai frecvente și încă
subidentificate probleme de sănătate mintală din copilărie și
adolescenţă. Dpresia neidentificată și netratată, poate avea
efecte omniprezente pe termen lung sociale, personale și
academice. Când personalul școlii știe să identifice și să
intervină în cazul copiilor care suferă de depresie, pot oferi
sprijin eficient. Depresia nu este ușor de recunoscut sau
poate fi confundată cu o altă problemă, cum ar fi lipsa
motivație. Deși depresia severă poate fi afișată în simptome
precum tentativele de suicid, retragerea sau manifestări
emoționale, marea majoritate a cazurilor sunt mult mai
blânde și nu atrag atenția adulților. În plus, copiii și
adolescenții nu se manifestă preum adulții cu privire la
probleme de sanatate.

 Copiii și adolescenții pot demonstra depresie în comportamente
cognitive, comportamentale și fiziologice sau modele. Deși nu toți
copiii vor arăta toate semnele sau simptomele pot varia în funcție
de frecvență, intensitate și durată la momente diferite, un model
persistent pe o perioadă relativ lungă este probabil să fie asociat
cu o varietate de probleme personale, sociale și academice.
(Huberty, 2008) rezumă unele dintre cele mai multe semnele
comune de depresie care pot justifica examinarea, mai ales
dacă sunt prezente mai multe semne în mod consecvent.
Multe dintre aceste simptome ar putea fi ușor de confundat cu
probleme de comportament asociate cu academice sau dificultăți
sociale, cum ar fi apatie, slabă performanță sau lipsă de
cooperare. Este important pentru școală personalul să cunoască
semnele astfel încât să se poată identifica și interveni timpuriu

 Depresia este o tulburare de dispoziție care
deseori se dezvoltă alături de anxietate.
Depresia este una dintre cele mai frecvente
tulburări ale dispoziției. De fapt, NHS
sugereaza ca aproape unul din patru tineri vor
experimenta depresie inainte de varsta de 19
ani.
 Multe semne ale depresiei sunt similare cu
atunci când o persoană se simte tristă,
astfel încât poate fi dificil să se știe când
există o problemă.

Este o stare de observaţie pură şi descărcare de informaţii senzoriale. De la 2 ani se sare direct la undele
Theta şi acesta este tărâmul fanteziei, al imaginaţiei.Este stare hipnotică profundă în care îşi urmează
prăfesorii, părinţii .
INCONŞTIENT Conştient
Activitatea creierului
Beta (12-35 Hz)
Alpha (8-12 Hz)
Theta (4-8 Hz)
Delta (0,5-4 Hz)
0 2 6 12
Vîrsta

 tristețe sau starea de spirit scăzută care durează
mult timp
 sunt iritabili sau neplăcuţi
 sunt întotdeauna obosiţi
 au probleme cu somnul
 se izolează de prieteni și de familie
 scade încrederea în sine
 vorbeşte adesea despre faptul că este lipsit de
valoare sau de vinovăție
 Unii copii pot prezenta, de asemenea, simptome
fizice, cum ar fi senzație de rău sau dureri de cap.

 Estecomună pentru cei care suferă de
depresie să se confrunte cu o altă problemă
de sănătate mintală.Depășirea unei probleme
de sănătate mintală poate fi extrem de dificilă
și poate afecta foarte mult viața persoanei,
deci este adesea de părere că aceasta poate
declanșa depresia.

 Depresia analitică este definită ca un
ansamblu de dezordini fizice și psihice
care se instalează progresiv la sugarul
separat de mama sa după ce a avut o
relație cel puțin satisfăcătoare în prima
lună de viață

• stagnarea dezvoltării fizice;
• regresia generalizată;
• refuzul alimentelor;
• dispar cunoștințele achiziționate anterior;
• se degradează coeficientul de dezvoltare;
• se deteriorează limbajul: copilul redevine
bebeluș;
• se autopedepsesc: se umplu de răni și vânătăi;
• balansarea;
• enurezia;
• apatia.
Intervenţie tehnică

 Intervenţia se bazează pe tehnicile şi descrierile din manualele de teorie
şi practică în psihoterapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT)
(Ellis & Griegcr, 1977; Wallen, DiGiuseppe & Dryden, 1992). După
explicarea regulilor de bază ale terapiei (programarea, confidenţialitatea
), modul de desfăşurare al REBT şi modelul ABC, sunt discutate cu
pacientul scopurile terapiei REBT.
 Modelul general al intervenţiei prin REBT se focalizează pe credinţele
iraţionale care mediază simptomele depresive:
1. absolutizarea sau trebuie absolutist (DEM =demandingness),
2. deprecierea de sine (SD = seif- downing),
3. catastrofarea (AWF =aufulizing) şi
4. toleranţa scăzută la frustrare (LFT = low frustration tolerance).
 Tehnicile cognitive (Le., restructurarea), comportamentale şi emoţionale
vor fi folosite pentru a schimba focalizarea credinţelor iraţionale,
gândurile automate şi inferenţele defectuoase.

 De asemenea, strategiile specifice REBT se vor focaliza pe:
1. reducerea problemelor secundare;
2. promovarea acceptării de sine necondiţionate; şi
3. focalizarea pe identificarea şi modificarea credinţelor de tip DEM ca şi credinţe
4. iraţionale centrale implicate în depresie. În REBT, dacă stilul de gândire absolutist
(DEM) nu se recunoaşte foarte uşor în urma cogniţiilor identificate în tema de casă
sau în verbalizările din timpul şedinţelor terapeutice, prezenţa sa se va infera din
derivatele sale (Le., deprecierea de sine, catastrofarea şi toleranţa scăzută la
frustrare).
 Ipoteza privitoare la prezenţa DEM este testată prin întrebări directe adresate
pacienţilor [(de exemplu, pacientul poate spune: „este groaznic că nu am trecut
examenul” (catastrofare); consilierul: „sună ca şi cum trebuia să treci examenul, nu-i
aşa?" (DEM)].
 Totuşi, confruntarea cu credinţele DEM inferate se face doar dacă beneficiarul acceptă
 conceptualizarea problematicii ce Ie include si pe acestea.

 Intervenţia REBT constă din 14 săptămâni
de terapie controlată [12 săptămâni de
 consiliere continuu si 2 săptămâni pentru
urmărirea rezultatelor (follow-up) (câte o
 întâlnire în fiecare săptămână) focalizate pe
finalizarea activităţii de consiliere, în care
sunt incluse maximum 20 de şedinţe cu o
durată de 50 de minute flecare:
 Săptămânile 1-4 (prima etapa: două şedinţe
în flecare săptămână)
 Şedinţa 1 (introducere)
 • Diagnostic şi evaluare clinica
 • Relaţia terapeutică
 • Instruirea cu privire la REBT
 • Tratament si expectanţe
 • Lista de probleme
 Şedinţele 2-8
 • Este abordată fiecare problemă de pe listă prin prisma modelului ABC din
 cadrul REBT
 Săptămânile 5-8 (faza intermediară: două şedinţe în fiecare săptămână)
 Şedinţele 9-16 .
 • Eforturile sunt îndreptate spre consolidarea credinţelor raţionale ale
 pacientului şi dezactivarea credinţelor iraţionale
 • Ajutarea pacienţilor să vadă legăturile dintre problemele lor, în
 special cele caracterizate prin credinţe iraţionaleSăptămânile 9-12 (faza finala: câte o şedinţă în fiecare
săptămână)
 Şedinţele 17-20
 • Pregătirea pacienţilor pentru ca aceştia să devină propriul lor psihoterapeut
 Discutarea problemelor de dependenţă şi prevenirea recăderilor

Structura primei şedinţe
• Stabilirea agendei (şi oferirea unei motivaţii pentru aceasta)

 • Evaluarea dispoziţiei, inclusiv prin scoruri obiective
 • Scurtă trecere în revistă a problemelor cu care se prezintă pacientul şi
solicitarea
 unei aduceri la zi raportat la evoluţia acestora (de Ia evaluarea clinică)
 • Identificarea problemelor şi stabilirea scopurilor
 • Educarea pacientului referitor Ia modelul psiho-terapiei raţional-emotive şi
 comportamentale
  Aflarea expectanţelor pacientului privind psih Educarea pacientului privind
 tulburarea sa
 • Stabilirea temei de casă
 • Rezumarea discuţiei
 • Solicitarea unui feedback

Structura şedinţei a doua şi a următoarelor
  Scurtă aducere la zi şi evaluarea dispoziţiei (şi a consumului de

medicaţie, alcool
 şi droguri, dacă este cazul)
 Stabilirea legăturii cu şedinţa anterioară
  Stabilirea agendei
  Verificarea temei de casă
  Discutarea problemei din agendă
  Stabilirea unei noi teme de casă şi sumarizări periodice ale celor
 discutate
  Sumarizarea finală Feedback

Aspecte fundamentale care trebuie urmărite în
timpul intervenției REBT
 Conceptualizarea cognitivă a problemei, bazată pe modelul

ABC
 Utilizarea unui repertoriu vast de tehnici cognitive şi
comportamentale pentru a
 schimba credinţele iraţionale în credinţe raţionale
 Paşii intervenţiei REBT: (1) activare comporta-mentală; (2)
focalizare pe schimbarea credinţelor iraţionale/raţionale
specifice; (3) focalizare pe schimbarea credinţelor iraţionale şi
raţionale generale
 Utilizarea temei de casa
 Focalizare în mod deosebit pe DEM, promovând acceptarea de
sine
 necondiţionată
 Şi reducerea problemelor secundare.

 David D. ( 2006 a ). Psihologie clinică şi psihoterapie. Fundamente. Iaşi: Editura Polirom
 David D. ( 2006 b ). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iaşi: Editura Polirom
 David D. ( 2006 c ). Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale. Iaşi: Editura
 Polirom
 Dryden W. Şi DiGiuseppe R. ( 2003 ). Ghid de terapie rațional emotivă şi
 comportamentală. Cluj-Napoca. Editura ASCR.
 Ellis A. & Grieger R. M. ( 1977 ). Handbook of rational-emotive therapy. New York:
 Springer Publishing CO.
 Vernon A. ( 2006 ). Dezvoltarea inteligenței emoționale. Educație Rațional Emotivă şi
 Comportamentală. Cluj. Editura ASCR
 Wallen S.R., DiGiuseppe R. & Dryden W. ( 1992 ) A practitioner’s guide to
rationalemotive
 therapy ( 2nd ed. ). New York, NY, US: Oxford University Press.
 Waters V. ( 2003 ) Poveşti raționale pentru copii. Cluj: Editura ASCR

 Psihoterapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă
de terapie cognitiv-comportamentala (CBT) şi a fost creată de Dr. Albert Eilis
în 1955.
 Potrivit modelului REBT oamenii se confruntă cu evenimente activatoare
indezirabile despre care au credinţe (convingeri, gânduri) raţionale (CR) şi
credinţe iraţionale (CI).
 Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale, comportamentale şi
cognitive.
 Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale, în timp ce credinţele
iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale. Clienţii care se angajează în
psihoterapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe
iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative, cu
un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale, cognitive şi
comportamentale (Ellis, 1962; 1994; Walen, et al., 1992). Astfel, REBT este o
teorie psihologică şi un tratament care constă în combinarea mai multor
tipuri de tehnici (de exemplu cognitive, comportamentale), pe care le puteţi
folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta
comportamente mai sănătoase.

 Tehnicile cognitive sunt strategiispecifice de
schimbare sau modificare a gândurilor
inutile şi/sau negative faţă de un anumit
eveniment (de exemplu, cineva învaţă să-şi
schimbe gândurile pentru a face faţă mai
bine depresiei).

 Tehnicile comportamentale implică
învăţarea anumitor strategii care te ajută să
faci faţă situaţiilor solicitante sau stresante,
cum ar fi depresia şi/sau suferirea unei
pierderi.
 Exemple de strategii comportamentale
includ învăţarea modului de planificare şi
organizare a programului zilnic şi învăţarea
modului în care vă puteţi sustrage
gândurilor negative.

 Tehnicile emoţionale au fost elaborate
pentru a vă ajuta să vă schimbaţi gândurile
negative prin mijloace emoţionale.
Metodele umoristice, poemele, cântecele
etc. generează sentimente care ajută la
provocarea şi schimbarea gândurilor
negative.

 Deşi nu putem fi conştienţi întotdeauna de gândurile noastre,
acestea pot totuşi
 avea un efect puternic asupra modului în care ne comportăm şi
asupra emoţiilor noastre
 care rezultă ca răspuns la o anumită situaţie sau eveniment.
 (a) Reînvăţarea propriilor A-B-C-uri
 Potrivit teoriei cognitive, efectul pe care gândurile îl pot avea asupra
răspunsurilor
 noastre fizice, comportamentale şi emoţionale la o anumită situaţie,
poate fi ilustrat prin
 următoarea diagramă:
 A. = Eveniment activator sau situaţie pe care o trăim
 B. = Credinţe sau gânduri despre situaţia respectivă
 C. = Consecinţe: cum ne simţim sau ne comportăm pe baza acestor
credinţe
 A-urile - evenimentele activatoare
 "A (Eveniment/Situaţie activatoare)".
 În acest chenar, dumneavoastră trebuie să notaţi un eveniment care v-a
supărat şi care vi s-a întâmplat astăzi. Am adăugat câteva exemple de
evenimente sub chenar, dar dumneavoastră trebuie să notaţi exemple
personale.
 Dorim să vă încurajăm să vă concentraţi în special pe monitorizarea
acelor momente în care vă simţiţi foarte trist sau obosit.
 Dacă există o zi în care nu se întâmplă nimic care să vă supere. În
particular, vă rugăm să completaţi această rubrică "A" fie cu:
a. un eveniment supărător care vi s-a întâmplat în trecut fie
b. un eveniment supărător care vă preocupă (de exemplu, "Mă simt
deprimat din cauza lipsei de succes din viaţa mea şi mă întreb cum o
să reuşesc să trec de restul zilei").
 Înainte să trecem la B-uri, să ne focalizăm puţin pe C-uri.

 Introducere
 Tipuri de anxietate  Scopul intervenţiilor în
plan:
 Algoritul evaluării
anxietăţii A. Fiziologic
 Anxietatea în şcoală B. Emoţional
 Refuzul şcolar C. Cognitiv
 Impactul refuzului D. Comportamental
şcolar Terapia cognitiv

 Tipuri de refuz şcolar comportamentală
 Metode şi tehnici de Programul coping-CAT
intervenţie
Proiectul tiparelor
Susţinere
Suicid/ Depresie
Orice tulburare
Orientare sexuală
A pierdut pe cinevadin cauza
suicidului
Agresiune
Aautorănire
Anxietate
 La fel ca adulții, copiii au griji și anxietăți. Există multe
lucruri care pot afecta un copil și la vârste diferite. Deși
acestea reprezintă o parte normală a creșterii, dacă începe
să afecteze sănătatea și bunăstarea globală, poate fi nevoie
de un sprijin suplimentar.
 Anxietatea este sentimentul de frică sau de panică.
Majoritatea dintre noi, atunci când ne îngrijorează ceva,
precum un examen sau de ce nu o prezentare. Chair şi
după aceste examene mai resimţim reminiscenţele acestor
perioade, liniştirea se va reinstala numai după ce
evenimentul sa terminat. Dar, pentru unii, acest sentiment
nu dispare. Atunci când panica rămâne sau devine mai
puternică, anxietatea poate deveni o problemă. Pentru copii,
acest lucru poate fi foarte înfricoșător și confuz.
 Potrivit lui Young Minds, unul din șase tineri va avea
o anxietate.
Până la cinci persoane într-o sală de clasă pot trăi cu o
anumită formă de anxietate.

 Anxietatea la copii devine o problemă atunci când afectează
viața lor de zi cu zi. Deoarece este o reacție normală, un
părinte poate să nu știe ce simte copilul lor și, astfel,
severitatea anxietății nu este întotdeauna clară.De
asemenea, de multe ori un copil va avea stări anxioase pe
tot parcursul copilăriei. De exemplu, între opt luni și trei ani,
anxietatea de separare este obișnuită. Aceasta este
totuși o etapă normală în dezvoltarea unui copil și tinde să
se ușureze la aproape doi ani. Atunci când sentimentele nu
dispar, trebuie să se ia în considerare alte măsuri.
 Copiii mici care se confruntă cu anxietate pot să nu-și
înțeleagă sentimentele sau să știe cum să-şi le exprime,
așa că este important să știm semnalele anxietăţii.
 Copii cu tulburări de anxietate pot fi trecuţi foarte uşor cu
vederea din caza dificultăţii de a le recunoşte simptomele
de intrnalizare, a neconoaşterii creteriilor de diagnostic
şi a concepţiilor greşite referitoare la consecinţe negative
ale acestor probleme.

 Tulburări de anxietate la tineri
 Modelul Terapiei Cognitiv Comportamentale

pentru anxietate
 Intervenții în școli

 Deşi tulburările de anxietate sunt cel mai frecvent întâlinte tip de
tulburare mentală în adolescenţă şi copilărie, având o prevalenţă de
13%(Wilmushurt, 2007).Majoritatea cadrelor didactice rămân surprinse
când află că unu din zece copii suferă de tulburări de anxietate, studiile
epidemiologice estimând prevalenţa între 12 şi 20 % la tineri (
Achenbach, Howell, Mc. Conaughy şi Stanger,1995; Gurley,Cohen, Pin şi
Brook, 1996; Shaffer şi colab., 1996). De cele mai multe ori cei care
intră în atenţia cadrelor didactice sunt de fapt copiii diagnosticaţi cu
probleme de externalizare, cu ar fi, tulburarea de hiperactivitate cu
deficit de atenţei(ADHD).Teama, îngrijorarea şi anxietatea se manifestă
sub diverse forme în cazul copiilor şi adolescenţilor fiind normale
procesului de dezvoltare prin care trecem cu toţii.Dacă rămân netratate
,aceste tulburări tind să aibă efecte pe termen lung asupra dezvoltării
sociale şi emoţionale. Consecinţele negative asociate tulburărilor de
anxietate la copii şi tineri cuprind rezultate şcoalre slabe,locuri de
muncă sub nivelul de competenţă, uz de substanţe, niveluri scăzute de
suport social şi o comorbiditate crescută cu alte tulburări de natură
psihiatrică ( Velting, Setzer şi Albano, 2004). Unele dovezi sugerează
faptul că că aceste tulburări au o evoluţie cronică, adesea persistând la
vârsta adultă Rapaee şi Barlow, 2001).

 Tulburările de anxietate sunt printre cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală la
adolescenţi şi tineri
 Ratele de prevalență între 10% și 20% (Chavira et
al., 2004, Costello și colab., 2004)
 Copiii cu tulburări de internalizare (cum ar fi
anxietatea) primesc tratament mai puțin frecvent
decât cei cu probleme de externalizare (Garland et
al., 2000)
 Tulburările de anxietate sunt frecvent comorbide
cu alte tulburări de anxietate și depresie și unele
tipuri de tulburări de externalizare
 La copii:
Dificultăți de relaţionare interpersonală de la
egal la egal
Satisfacție academică slabă
Comorbiditate frecventă cu alte tulburări
 La adulți:
Încălcarea relației
Preocupări privind sănătatea fizică
Incapacitate ocupațională
Abuzul de substanțe
 Potrivit Manualului de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor
Mentale, ediţia a patra, revizuită ( DSM.IV.TR Asociaţia
Americană de Psihologie,2000)sunt descrise 8 tipuri de
tlburări de anxietate:
 Tulburarea de anxietate generalizată (TAG);
 Tulburarea de anxietate socială
 Fobia socială (FS)
 Tulburarede anxietate de separare(TAS)
 Tulburarea de panică
 Agrofobia
 Tulburarea obsesiv-compulsivă
 Tulburarea de stres posttraumatic
Aceste tulburări tin să apară în asociere necesită intervenţii cognitiv
comportamentale,iar pentru ultimele trei necesită componente
terapeutice speciale( marc, 1995).

I. Căutarea şi culegerea semnelor şi simptomelor anxietăţii în general (interviul
clinic general,CIDI, SCAN,SCID, Interviul pentru anxietate Nardi-Barlow):
Semnele şi simptomele anxietăţii (cele 4 module ale anxietăţii):
Afective Cognitive Fizice Comportament

ale
Anxietate Teama de a-şi pierde Cefalee Evitare
Depresie controlul Dureri musculare Dorinţa de
Panică Grija excesivă Tremor scăpare
Frică Anticiparea de lucruri Oboseală Verificare
Mânie rele Gura uscată Inhibiţie
Iritabilitate Prezicerea de lucruri Transpiraţii Hipervigilenţă
Depersonalizare rele Tulburări de Agitaţie
Derealizare Credinţa într-o soartă respiraţie Nelinişte
Obnubilare rea Hiperventilaţie Plâns
Apatie Auto-acuzare Dureri în piept Ărecipitare
Catastrofizarea Palpitaţii Precauţie
evenimentelor Răceala Consum de
Concluzianare negativă extremităţilor alcool şi droguri
Tulburări de memorie Ameţeală Reticienţă
Tulburări de concentare Tulburări de somn Izolare
Tulburări de atenţie Tulburări de apetit
II.Detreminarea felului în care semnele simptomele prezente se adună
unele cu altele şi formularea unei ipoteze diagnostice:
Anxietatea si grija excesiva si incontrolabila → Ia in consideratie Tulburarea Anxioasa

pentru fiecare lucru ce tine de mai mult de 6 Da Generalizata
luni interferand cu functionarea normala a
subiectulu
Acste simptome urmeaza unui eveniment Da Ia in consideratie o tulburare legata de
tragic, traumatism emotional sau stress → stress (de ex. Tulburare de adaptare,
puternic Tulburarea posttraumatica de stress)
Subiectul prezinta simptome precum aparitia Da Ia in consideratie Tulburarea de Panica dar
brusca de transpiratie, tremor, ameteli, → si Fobiile precum Agorafobia sau Fobia
NU palpitatie insotite de frica intensa (frica de Sociala
moarte, de pierderea controlului, etc.)
Anxietatea este asociata cu ganduri si Da Ia in consideratie Tulburarea Obsesiv -
comportament repetitiv (de ex. verificare, → Compulsiva
Curatenie, numarare, etc.)
Individul incearca ca evite frica intense ce Da Ia in consideratie Tulburarea Fobica
o are sau obicete si situatii specifice → (sociala sau specifica)
Simptomele au debutat recent (de ex. In ultima Da Ajuta subiectul prin consiliere in
saptamana) datorita unei probleme specifice → rezolvarea problemelor si furnizeaza
sau ingrijatori justificabile ajutor in pentru imbunatatirea copingului
cu astfel de situatii
Individul esteConsilier
trist, abatut, faraTatiana
şcolar:prof.psih. speranta
Susanu Da
04/26/2018 Ia in consideratie82Tulburarea Depresiv
III. Etapa de evaluare formala a formei clinice din grupa tulburarilor anxioase
(alegerea unui instrumentpotrivit de evaluare) si calibrarea si monitorizarea
simptomelor:
3.1. Instrumente pentru evaluarea globala a anxietatii sau a severitatii
simptomelor de anxietate
- Scala Hamilton de evaluare a anxietatii (Hamilton Anxiety Rating Scale:
HAM-A)
- Interviul Structurat al Scalei Hamilton de Anxietate (Structured Interview
Guide for the Hamilton Anxiety Scale (SIGH-A)
- Inventarul Stare-Trasatura de Anxietate a lui Spielberg (The State-Trait
Anxiety Inventory Spielberger-STAI)
- Inventarul Beck de Anxietate (Beck Anxiety Inventory)
- Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung (The Self-Rating Anxiety Scale
Zung-SAS)
- Scala de anxietate “Mintea inaintea Emotiilor” (Mind over Mood Anxiety
Inventory –MOM-A)
- Inventarul de anxietate a lui Burns (Burns Anxiety Inventory)
- Scala de Anxietate Covi (Covi Anxiety Scale-COVI)
- Scala de depresie, anxietate si stress (The Depression Anxiety Stress Scale-
DASS)

3. 2. Evaluarea Tulburarii Anxioase Generalizate: - Chestionarul Penn State de evaluare a ingrijorarii (Penn State
Worry Questionnaire-PSWQ) - Chestionarul Tulburarii Anxioase Generalizate – IV (Generalized Anxiety
DisorderQuestionnaire-IV) - Scala de Severitate a Tulburarii Anxioase Generalizate (Generalized Anxiety Disorder
Severity Scale –GADSS)
3.3. Evaluarea Tulburarii de Panica si a Atacului de Panica cu sau fara Agorafobie
- Scala Sheehan de auto-evaluare a anxietatii (Sheehan Patient-Rated Anxiety Scale – SPRAS)
- Scala de severitate a tulburarii de panica (Panic Disorder Severity Scale –PDSS)
- Scala de auto-evaluare a tulburarii de panica (Panic Disorder Self-report – PDSR)
- Inventarul de Mobilitate pentru Agorafobie (Mobility Inventory for Agoraphobia – MI)
3.4 Evaluarea Claustrofobiei
- Scala de claustrofobie a lui Ost (The Ost Claustrophobia Scale-CS)
- Chestionarul de claustrofobie (The Claustriphobia Questionnaire-CLQ)
3.5 Evaluarea Fobiei Sociale
- Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz (The Liebowitz Social Anxiety Scale-LSAS)
- Inventarul de fobie sociala (The Connors Social Phobia Inventory-SPIN)
- Inventarul de anxietate si fobie sociala (The Social Phobia and Anxiety Inventory-SPAI))
3.6 Evaluarea structurii cognitive a tulburarilor anxioase
- Indexul senzitivitatii anxioase (The Anxiety Sensitivity Index – ASI-3)
- Scala scurta a fricii de evaluare negativa (The Brief Fear of Negative Evaluation Scale - Brief-FNE)
- Scala Gandurilor si Credintelor Sociale (The Social Thoughts and Beliefs Scale-STABS)
Aceste pot fi folosite pentru identificarea distorsiunilor cognitive care susţin simptomatologia şi care monitorizate
de-a lungul terapiei arată progresul beneficiarului şi eficacitatea metodei aplicate.

 Problemele pot fi mai puțin evidente decât la
copiii cu tulburări comportamentale
 Copiii pot să pară perfecționiști, "copii buni", dar
pot funcționa prost în școală (Mychailyszyn et al.,
2010).
 Tulburările somatice sunt adesea frecvente Mai
ales în cazul copiilor minoritari (Canino, 2004;
Gee, 2004; Pina & Silverman, 2004)
 Anxietatea poate fi prezentă și ca comportament
opoziţionist, cum ar fi prin evitarea sarcinilor sau
refuzul școlar

 Mai mult decât doar„Îngrijorări tipice întoarcerii la
şcoală...” întâlnim Anxietate de separare la preşcolari,
grupa pregătitoare, clasa a V-a ,IX chiar şi în primul an
de facultate.Acestea sunt specifice perioadei de
tranziţie. Copiilor le este necesar paoximativ o lună sau
chair trei luni pentru unii preşcolari pentru a se adapta.
 Nu trebuie confundat cu copiii obosiţi
 Numai simptomul unei probleme mai profunde
 Afectează 2-5% dintre copii
 Până la 28% dintre tineri refuză școala la un moment
dat
 Cele mai frecvente vârste afectate: 5-6, 10-11, sau în
perioada de tranziție
 Copiii care refuză școala tind să fie de inteligență medie
sau superioară

Prima zi- Îngrijorări
Cum te simţi?
Nume
Fericit Trist Înspăimântat Îngrijorat

1. Posibile consecințe pe termen scurt includ:
 Declinul performanței academice și înstrăinarea socială
 Creșterea riscului de probleme juridice și cheltuieli
financiare
 Conflictul de familie, maltratarea potențială a copilului și
lipsa supravegherii acestuia.
2. Posibile consecințe pe termen lung includ:
 Nivel scăzut de educație și lipsire economică
 Probleme profesionale și conjugale
 Slabă funcționare psihologică
 * Riscul crește cu cât copilul rămâne mai mult în afara
școlii

 Marca- Stare eterogenă
 Important - Care este funcția comportamentului
refuzului școlar?
 Pentru a evita stimulentele legate de școală care
provoacă afectivitate negativă
 Pentru a scăpa de situații sociale aversive
 Pentru a primi atenția celorlalți în afara școlii
 Pentru a obține recompense tangibile în afara școlii

 Terapia tulburărilor anxioase se adresează
celor patru niveluri afectate ale fiinţei.
1. Fiziologic
2. Emoţional
3. Cognitiv
4. Comportamental

Scopul
intervenţiei

 Scopul este de a-i determina pe copii să conştientizeze
tipurile de senzaţii fizice relaţionate cu anxietatea. Pentru
copiii mici putem aplica terapia prin joc,art terapia.
Putem să le oferim o schiţă a corpului uman pe care ei vor
marca la cerere zonele unde apar schimbări.
 Tehnici de intervenţie în plan fiziologic putem folosi:
- Tehnica de relaxare musculară
- Tehnica broscuţei ţestoase
- Tehnica frământării unei mingii terapeutice

 Scopul este de a-i învăţa să recunoască,
exprime şi gestioneze emoţiile, să facă
diferenţa dintre diverse stări emoţionale. Se
lucrează diferenţiat pe grupe de vârstă.
 Automonitorizarea şi cuantificarea
intensităţii stărilor emoţionale la şcoală,
acasă, în afara casei şi în afara şcolii se
relaizează prin tehnici specifice vârstei cum
ar fi: semaforul, termometrul,riglele etc.

 Se utilizează automonitorizarea cognitivă pentru a-şi
conştientiza gândurile şi convingerile anxioase, identificarea
legăturii dintre gânduri şi emoţii şi identificarea distorsiunilor
cognitive folosind un jurnal în care îşi consemnează în
fiecare zi gândurile, emoţiile, situaţiile contextuale în care
iau naştere.
 Restructurarea cognitivă presupune schimbarea gândurilor
prin exprimarea dovezilor pe care le-ar susţine.Această
examinare se realizează etapizat, astfel:
1. Identificarea gândului din spatele emoţiei: „ Ce mă face să mă simt speriat?”, „Ce lucru rău mă
aştept să se întâmple în această situaţie?”
2. Căutarea dovezilor care susţin gândul ( Gândirea de detectiv)
- Experienţele trecute: Ce s-a întâmplat într-o astfel de situaţie?, S-a mai întâmplat aşa ceva până
acum?
- Alternativele: ce altceva s-ar mai putea întâmpla în această situaţie?
- Cunoştinţe generale: Ce lucruri cunosc despre acestă situaţie în general?
- Adoptarea unei vederi şi de a vedea noi perspective (inversarea rolurilor)
3. Evaluarea gândului pe baza dovezilor adunate: Care este probabilitatea ca lucrul rău la care mă
aştept să se întâmple având în vedere dovezile pe care le am? Chair se paote întâmpla?
Analiza consecinţelor evenimentului de temut: Care ste lucrul cel mai rău care se poate întâmpla?Este
cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Cum pot face faţă acestei situaţii?

 Expunerea gradată şi repetată la stimulii care
provoacă anxietate sau frică exagerată. Acasta
presupune:
 Elaborarea unei liste de temeri şi subiecte de
îngrijorare: Aceste lucruri sunt faorte greu de
făcut..., Aceste lucruri sunt greu de făcut..., Aceste
lucruri mă neliniştesc puţin...;
 Elaborarea unui plan de expunere pentru una sau
mai multe probleme din lista de temeri şi îngrijorări
realizându-se o ierarhizare în funcţie e intensitatea
temerilor.
 Desensibilizarea progresivă – se realizează
folosindu-se strategii de relaxare pornindu-se de la
itemul cel mai scăzut continuându-se până când se
ajunge la itemul superior al ierarhiei
(friedberg,2013).

 Selucrează cu beneficiarii pentru a modifica
gândurile, sentimentele și comportamentele
maladaptive care dezvoltă și întrețin tulburări
psihologice.
Emoţii
Gânduri Comportamente

Menținerea evitării și agravarea anxietății.
 Tentaţia în a evita confruntarea cu temerile
sale, dar atunci copilul nu a reușit niciodată cu
succes succesul față de temerile sale
 Habitat: apare atunci când copilul se află în
prezența stimulului care crează temerea
pentru perioade lungi de timp
Anxietatea scade mereu de-a lungul timpului și, cel
mai adesea, nu se întâmplă efectele temute
Perspectiva învățării operaționale
Anxietatea și evitarea pot fi întărite pozitiv în mediul
copilului

 Sentimentul copilului de auto-eficacitate
 Convingerea că pot face față unui obiect de care
se tem
 Influențele cognitive ale copilului, care reflectă
adesea:
 Evaluări slabe ale competenței pentru a face față
pericolului (Bogels & Zigterman, 2000)
 Înalta probabilitate de apariție / amenințare
negativă (Barrett et al., 1996)
 Mai multă probabilitate de a participa la stimuli
emoțional amenințători (Vasey & McLoed, 2001)
 Copiii nerăbdători au adesea părinți anxiosi
 Impactul genetic
 Modelul anxios
 Părinții
copiilor cu tulburări de anxietate sunt
considerați a fi:
 Mai mult supra-control / supra-protecție
 Mai puțin calzi, mai respingători

Partea 1
 Copilul învață atunci când este anxios
 Copilul învață abilitățile de copiere
 Planul F-E-A-R
Partea 2
 Expuneri: practici treptate și repetate în situații
de teamă
 2 sesiuni parentale
 Implicarea școlii (dacă este necesar)
 Kendall, P.C., & Hedtke, K. (2006) Terapia cognitiv-

comportamentală pentru copiii anxioși: Manualul
terapeutului (ediția a treia) Ardmore, PA: Publishing
Bookbook www.workbookpublishing.com

1. Construiți relația, dezvoltați o înțelegere a
experienței sale cu anxietatea
2. Psychoeducaţia
 Recunoscând senzația
 Răspunsuri fiziologice la anxietate
 Explorați variabilele părinte / familie care contribuie
3. Dezvoltarea unor abilităţi:
 Instruirea pentru relaxare
 Tehnici cognitive
 Rezolvarea de probleme
 Auto-examinare și auto-recompensă

F
eeling frightened?-
E
xpecting Bad Things to Happen?
A ctions & Attitudes that can help.
R esults & Rewards. Rezultae şi Recompense

PIRAMIDA
Feelings... Transcendența:
ajutându-i pe
alții să se
Expecting...
actualizeze
 Auto-actualizare:
Nevoi de
Actions&Attidudes ...
creștere personală, auto-
creştere
împlinire, auto-realizare
 Cognitiv: cunoaștere,
înțelegere, sens, conștiință de
Results&Rewards...
sine
 Estetică: frumusețe, echilibru,

formă, eleganță, simplitate
 Stima: realizare, statut, responsabilitate, reputatie
 Aprecierea și dragostea: familie, afecțiune, relații, grup de

lucru
Nevoi de
 Securitate: protecție, siguranță, ordine, lege, limite,
bază
stabilitate
 Biologice și fiziologice: nevoi de viață de bază cum ar fi aerul, alimentele, apa,

adăpostul, căldura, somnul, sexul

 Abraham Maslow a creat această ierarhie a
nevoilor în lucrarea din 1943 "O teorie a
motivației umane". Maslow a declarat că
oamenii sunt motivați să realizeze anumite
nevoi. Când se îndeplinește cea mai mică
nevoie de ierarhie, încercați să îndepliniți
următoarea și așa mai departe.
 Modelul original în cinci etape a fost extins
pentru a include necesitățile cognitive și
estetice 1 , iar mai târziu nevoile de
transcendență

 Nivelurile pot fi împărțite în nevoi de bază
(sau deficiențe) și nevoi de creștere.
 Nevoile de bază sunt fiziologice, siguranță,
iubire și respect.
 Nevoile de creștere estetice, sunt cognitive,
auto-actualizate și transcendenţă.
 Nevoile deficienței sunt denumite ca atare,
deoarece se spune că îi motivează pe oameni
atunci când nu sunt satisfăcuți. De asemenea,
cu cât nevoia nu este îndeplinită, cu atât este
mai mare nevoia de ao îndeplini. De exemplu,
fără aer sau mâncare.

 Biologice și fiziologice: nevoi de viață de bază cum
ar fi aerul, alimentele, apa, adăpostul, căldura,
somnul, sexul
 Securitate: protecție, siguranță, ordine, lege, limite,
stabilitate
 Aprecierea și dragostea: familie, afecțiune, relații,
grup de lucru
 Stima: realizare, statut, responsabilitate, reputatie
 Estetică: frumusețe, echilibru, formă, eleganță,
simplitate
 Cognitiv: cunoaștere, înțelegere, sens, conștiință de
sine
 Auto-actualizare: creștere personală, auto-împlinire
 Transcendența: ajutându-i pe alții să se actualizeze

 Satisfacerea nevoilor de bază reprezintă
premisa trecerii la o nouă etapă, cea de
creştere.Constatăm că majoritatea fiinţelor
rămân blocate în Etapa I-a de dezvoltare
punându-se accentul mai mult pe şcoală sau
pe muncă-serviciu – scopul preponderent
fiind acela de SUPRAVIEŢUIRE.
 Pentru a ne autoobiectiva se cuvine să ne
punem următoarea întrebare: Pe ce nivel
al ierarhiei mă situez în acest moment?
 Câţi dintre noi am trecut sincer de
preocupările Etapei I-a de dezvoltare?

Partea 2: Practică
EXPUNERI: "Vom merge în locuri și vom face lucruri!"
 Situații provocatoare de anxietate
 Scopul nu este de a elimina anxietatea, ci de a
putea să o gestionați, astfel încât copilul să se
confrunte cu anxietate.
 Oportunitate de a practica
Treptat (pas cu pas)
 Repetarea este cheia!
 Rămâi în situație până la impact
Colaborarea
Copilul cunoaște expunerea în avans și este de
acord
 Pregătirea în timpul sesiunii

 Faceți planul F-E-A-R specific expunerii
 Practica / Role-Play
 Procesarea expunerilor
 Cum crede copilul că a făcut-o?
 Amintiți-vă să recompensați copilul după
expunere
 Expuneri în și din sesiune

 TCC este considerat a fi bazată pe dovezi în
tratamentul tânărului anxios (Silverman et al.,
2008).
 Kendall și colegii
Trei studii randomizate controlate de Coping Cat cu
rezultate foarte pozitive, inclusiv menținerea pe
termen lung a câștigurilor CAMS: 2009: 81%
îmbunătățit cu CBT și SSRI combinat, 60% doar cu
CBT, 55% doar cu SSRI, 24% placebo.
 Echipele de cercetare independente găsesc
rezultate similare
• Medicație
 SSRI, cum ar fi Zoloft®, ajută la reglarea neurotransmițătorilor
(mesagerii chimici din creier) Substanța activă: Sertralină -Clasa
ATC: Sistemul nervos > Psihoanaleptice > Antidepresive >
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, N06AB
Afecțiuni: depresie, tulburări de anxietate, stres post-traumatic (SPT),
tulburării de panică, tulburării obsesiv-compulsive (TOC)
Acțiune terapeutică: inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei
(ISRS)
 General bine tolerat
 Debutul efectelor durează aproximativ 4-8 săptămâni
 Aprobat de Administrația Alimentară și Medicament pentru copii și
adolescenți cu TOC
 Ar trebui să fie gestionate de un medic pediatru sau psihiatru

• TCC pentru anxietatea copilariei este acum un tratament bine
stabilit (Walkup et al., 2008)
• Cu toate acestea, CBT este foarte slab utilizată în

comunitate (Gunter et al., 2010; Shafran et al., 2009)
 Natura internalizatoare a anxietății poate cauza o trecere în
revistă
 Sarcinile de expunere pot avea concepții greșite în legătură
cu utilizarea lor (Olatunji, Deacon & Abramowitz, 2009).
 Multe familii pot avea acces limitat la îngrijire (Collins et al.,
2004)
 Este important să se aibă în vedere cultura organizațională

și climatul înainte de diseminare (Glisson et al., 2008)

 În rândul copiilor din SUA cu probleme emoționale /
comportamentale, doar 20-50% primesc servicii
(Farmer et al., 2003)
 Cele mai multe dintre acestea sunt furnizate de
școli (Canino et al., 2004), dar se bazează pe
dovezi?
 Barierele în îngrijirea copiilor în domeniul sănătății
mintale din SUA includ adesea: (Owens et al.,
2002)
 Constrângeri structurale (de exemplu, cost,
transport, timp)
 Stigmatizarea referitoare la boala mintală
 Stresorii de viață

 Prevenirea universală: pentru populațiile întregi
 Exemplu: vaccinarea tuturor copiilor sub vârsta de 2
ani
 Intervenții selective de prevenire: pentru cei cu
factori de risc
 Exemplu: lucrul cu copiii mame deprimate
 Intervenții preventive indicate: pentru cei în pericol
care prezintă unele simptome
 Exemplu: lucrul cu copiii de școală care au
evidențiat simptome de anxietate de la un examinator
 De la Mzarek & Haggerty (1994)

 Agenții din întreaga lume recunoasc din ce în ce
mai mult o legătură între sănătatea mintală a
copiilor și nivelul de educaţie
 Raportul chirurgului general american privind
sănătatea mintală a copiilor
 Consiliul guvernelor australiene
 Departamentele britanice pentru educație și
competențe și copii, școală și familii
 Mychailyszyn și colab., (2011), Elkins și colab., (2011)

 Maximizarea accesului la intervenții prin
facilitarea accesului beneficiarilor( copiilor şi
tinerilor) în care își petrec cea mai mare parte a
timpului
 Posibilități sporite de detectare / prevenire
precoce
 Reduceți obstacolele comune care împiedică doar
îngrijirea tinerilor
 Oportunități de a interveni în situația în care apar
cele mai multe probleme (Ginsburg et al., 2008)
 Posibilitatea unui impact mai mare asupra vieții
de zi cu zi a tinerilor
 Adesea oferă îngrijiri mult mai accesibile pentru
familii

 Întrebări cu privire la ce tratamente TCC să le
utilizeze și cine le poate oferi
 Tehnicile de prevenire universală necesită
profesori specializaţi- Ex. Consilieri şcoalari
 În mod obișnuit, programele CBT necesită o
formare riguroasă și o supervizare / sprijin
permanent (Beidas & Kendall, 2010)
 Posibilitatea stigmatizării / etichetelor negative
în rândul tinerilor care primesc servicii
 Trebuie să promoveze serviciile de sănătate
mintală fără a să afecteze obiectivele
educaţionale
 Utilizați o "implementare flexibilă" studiind cultura
organizațională și climatul școlii
 Luați în considerare modele alternative de livrare,
cum ar fi CBT asistată de calculator (Kendall et
al., 2011)
 Poate să înveți abilitățile CBT în cadrul
curriculumului
 Distingerea între cazări și intervenții (Schultz et
al., 2011)
 Lucrați în jurul agendelor și programelor școlare
(de ex. Înainte / după școală, în timpul
"specialităților")

 Adaptați sesiunile pentru a se potrivi cu
cerințele de timp de 35- 50 de minute
 Implicarea părinților prin apeluri telefonice și

reuniuni după școală (Flanagan, 2011)
 Aplicați
"îngrijire pas cu pas" pentru tineri cu
prezentări mai severe și mai sofisticate
 Rezolvarea problemelor în jurul dificultăților

legate de sarcinile de expunere

 Intervențiile CBT în cazul anxietăţii în cadrul şcolii
sunt foarte eficiente în comparație cu cele de
control (Mychailyszyn et al., În presă)
 Competențe pentru programul de succes social și

academic (Masia Warner et al., 2007)
 Programul FRIENDS (Lowry-Webster et al., 2001)
 Programul Cool Kids (Mifsud & Rapee, 2005)
 Modul CBT modular pentru tinerii anxiosi

(Ginsburg et al., 2012)

 Concentrați-vă pe buclele de feedback (Fixen,
2005) din școli
 Importanța evaluării variabilelor organizaționale și
apropierea fiecărei școli în mod diferit
 Abordare "de jos în sus" versus "de sus în jos"
 Determinați cele mai eficiente modurile de
oferire a acstui tip de servicii pentru școli
 Computer CBT asistat de calculator
 Modele bazate pe abordări
 Care sunt cele mai eficiente tehnici de
instruire și supraveghere (de exemplu, Stark et al., 2011)
 Depășirea barierelor (de exemplu, timp limitat,
resurse)
 Allen, J. J., & Kline, J. P. (2004). Frontal EEG asymmetry, emotion, and
psychopathology: the first, and the next 25 years. Biological Psychology, 67(1-2), 1-
5. Bechara, A., Tranel, D., Damasio, H., Adolphs, R., Rockland, C., & Damasio, A. R.
(1995). Double dissociation of conditioning and declarative knowledge relative to
the amygdala and hippocampus in humans. Science, 269, 1115-1118. Davidson, R. J.
(1992). Anterior cerebral asymmetry and the nature of emotion. Brain Cogn, 20(1),
125-151. Davidson, R. J., & Irwin, W. (1999). The functional neuroanatomy of
emotion and affective style. Trends in Cognitive Sciences, 3(1), 11-21. Davidson, R.
J., Marshall, J. R., Tomarken, A. J., & Henriques, J. B. (2000). While a phobic waits:
regional brain electrical and autonomic activity in social phobics during anticipation
of public speaking. Biological Psychiatry, 47(2), 85-95. Davidson, R. J., Pizzagalli,
D., Nitschke, J. B., & Kalin, N. H. (2003). Parsing the subcomponents of emotion and
disorders of emotion: Perspectives from affective neuroscience. In R. J. Davidson, K.
R. Scherer & H. H. Goldsmith (Eds.), Handbook of Affective Sciences (pp. 8 - 24).
New York: Oxford University Press. Davidson, R. J., Pizzagalli, D., Nitschke, J. B., &
Putnam, K. (2002). Depression: perspectives from affective neuroscience. Annual
Review of Psychology, 53, 545-574. Davis, M., & Whalen, P. J. (2001). The amygdala:
vigilance and emotion. Molecular Psychiatry, 6(1), 13-34. Debener, S., Beauducel,
A., Nessler, D., Brocke, B., Heilemann, H., & Kayser, J. (2000). Is resting anterior
EEG alpha asymmetry a trait marker for depression? Findings for healthy adults and
clinically depressed patients. Neuropsychobiology, 41(1), 31-37. Diego, M.


Depresia Si Anxietatea

Uploaded by

Document Information

Copyright

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Depresia Si Anxietatea

Uploaded by

Copyright:

Mulți oameni cu tulburări

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 1

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 2

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 3

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 4

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 5

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 7

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 9

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 10

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 11

Unele depresii nu au factor declansator – Depresia endogena

Mult mai persistenta si rezistenta la tratament

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 12

3. Trezirea din somn mai devreme (>2 ore mai devreme)

4. Agitatie psihomotorie sau retard psihic

5. Scaderea accentuata a apetitului

6. Scaderea/ cresterea in greutate( >5% din masa corporala

7. Scaderea libidoului (important dar adeseori ignorat)

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 13

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 14

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 15

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 16

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 17

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 19

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 21

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 23

- Diagnosticul de atac de panica se pune in cazul

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 24

• Situatii in care pacientul depresiv necesita consult si tratament psihiatric:

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 25

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 26

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 27

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 28

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 29

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 31

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 32

Angajarea într-o muncă recompensatoare una pe zi Planificarea recompenselor,programarea activităţilor,gradarea sarcinilor

7/8 ore de somn pe noapte Relaxare,plan de intervenţie în cazul insomniei

Reducerea ruminării Întervenţii împotriva ruminări,tehnici de terapie metacognitivă

Angajarea într-un comportament asertiv pe zi Tehici de dezvoltare a asertivităţii

Creşterea frecvenţei contactelor Tehnici de dezvoltare a abilităţilor sociale,planificarea recompenselor,programarea

Sporirea auto-recompensei pentru comportamente Planificarea recompenselor,autorecompensarea

Eliminarea disfuncţionalităţilor Restructurare cognitivă,tehnici de dezvoltare a abilităţilor de rezolvare de probleme sau

Eliminarea majorităţii sau a tuturor simptomelor Toate cele de mai sus

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 34

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 36

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 38

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 39

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 42

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 43

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 44

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 45

Beta (12-35 Hz)

Alpha (8-12 Hz)

Theta (4-8 Hz)

Delta (0,5-4 Hz)

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 47

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 49

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 50

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 51

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 53

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 54

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 55

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 57

• Stabilirea agendei (şi oferirea unei motivaţii pentru aceasta)

Consilier şcolar:prof.psih. Tatiana Susanu 04/26/2018 58

  Scurtă aducere la zi şi evaluarea dispoziţiei (şi a consumului de