Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați

Facultatea de Științe și Mediu

Monitorizarea și Managementul Mediului, anul I

Studiul variației temporale a nivelului concentrației

de radon și toron și a descendenților acestora

Coordonator ştiinţific: Studenți:

prof. dr. habil. Antoaneta Ene Cotloguț Ionela
Nistor Andreea
Enache Cristina
 I. GENERALITĂȚI RADON (222Rn)

 gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului

 este inodor, incolor, insipid

 = 9,73 kg/m3 (condiții normale)

 surse: sol, roci, materiale de construcție

 concentrația maximă admisă : 200Bq/m3 (Comisia Europeană)

600 Bq/m3 International Commission on Radiological Protection (ICRP)
 Fig.1 Infiltrarea radonului într-o locuință
(sursa :http://coloradobenchmarkhomes.com/radon-gas/)
II. EFECTELE RADONULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

 inhalat în cantități mari poate provoca tulburări respiratorii

 Organizaţia Mondială a Sănătăţii atragea atenţia în 2009 că „radonul este a doua cauză a cancerului pulmonar după
fumat”

 Radonul sporeşte efectele negative ale fumatului! La aceeaşi concentraţie de radon, riscul de a dezvolta cancer
pulmonar este de aproximativ 25 de ori mai mare la fumători decât la nefumători
III. MATERIALE ȘI METODE
Aparatura folosită:Thoron scout TSC – 00017

Fig. 2 Thoron scout TSC – 00017

IV. REZULTATE ȘI DISCUȚII

Fig. 3 Variația temporală a concentrației de radon (222Rn)

Fig. 4 Variația temporală a concentrației de thoron (220Rn)
V. MĂSURI DE REDUCERE A CONCENTRAȚIEI DE RADON DIN
LOCUINȚE

 Aerisirea frecventă a camerelor;

 Acoperirea fisurilor din fundație;

 Acoperirea deschiderilor în contact cu solul, respectiv ermetizarea dușumelei;

 Acoperirea căminelor și ventilarea acestora către exterior;

 Îmbunătățirea ventilației, respectiv aerisirea, în special a subsolului / a spațiului de deasupra dușumelei.

VI. CONCLUZII

 se poate spune că fenomenul de radioactivitate este foarte complex, datorită transformărilor

și echilibrelor care au loc în timpul procesului de dezintegrare

 valorile înregistrate atât în cazul radonului cât și a toronului nu depașesc limitele admise

 inhalat în cantități mari poate afecta sănătatea

Bibliografie
1. Coreţchi, L., Furtuna, D., Coreţchi, L., Vârlan, S., Cornescu, A., Bahnarel, I., 2012, Efectele medico - biologice ale expunerii
la radon, Sănătate Publică, pag. 24-27
2. Suciu, L., 2014, Rezumat Teză de Doctorat Cercetări privind radonul şi reducerea concentraţiei de radon în locuinţe,
Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa Mediului
3. Istrate, M. A., Catalina, T., Cucos, A., Dicu, T., 2016, Experimental measurements of VOC and Radon in two Romanian
classrooms, Energy Procedia , pag. 288-294.
4. D. Isopescu, B. M. Robu, I. Crețescu, Studiul privind evaluarea caracteristicilor de radioactivitate în materiale/produse
utilizate în construcții, 2015, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași Facultatea de Construcţii Şi Instalaţii, pag. 3 -15
5. http://coloradobenchmarkhomes.com/radon-gas/ (accesat la data de 11.05.2018)
6. http://irart.ro/riscuri-asupra-sanatatii-cauzate-de-radon (accesat la data de 11.05.2018)