UNIVERSITATEA DE VEST « 

VASILE GOLDIS » ARAD

FACULTATEA DE PSIIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
SPECIALIZAREA – PSIHOLOGIE – ANUL II

EXISTA O CORELATIE INTRE

AGRESIVITATE SI TRASATURILE
DE PERSONALITATE?
“Homo homini lupus”- “omul e lup pentru om”

COORDONATOR
Conf.univ.drd MUSTEA ANCA
STUDENTELE
DUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIA
PAUL GEANIANA ELENA
CONTA IOANA
 Agresivitate si personalitate
Agresivitate - definita ca ”tendinta de a-l ataca pe celalalt sau orice obiect susceptibil de a sta in calea unei
satisfaceri imediate” sau din punct de vedre psihanalitic “ansamblu manifestarilor reale sau fantasmatice ale
pulsiunilor de agresiune” - (Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006)
Agresivitate(comportament) - „ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta în plan conştient,
inconştient sau fantasmatic în scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei persoane,
unui obie­ct­­investit cu semnificaţie socială sau orientate spre propria persoană (autoagresivitate), cum sunt
conduitele autodistructive întâlnite în unele tulbu­rări psihice sau chiar în afara lor (suicidul raţional)”
Agresiune - “comportament adoptat cu intentia de a-i face rau celuilalt,fizic sau psiohologic” sau “atac
intraspecific rezultind din exacerbarea unei conduite agnoistice”(Marele dictionar al Psihologiei-Larouse
2006) Se manifesta sub forme diverse: furtul, asasinatul, umilirea, privarea de o recompensă anticipată
etc si poate fi exercitata doar de placere(agresiune ostila) sau pentru atingerea unui scop(instrumentala).
Notiunea de agresiune trebuie sa fie obiectul unei evaluări critice referitoare la situaţii,circumstanţe şi
conatexte, care constituie o importantă sursă de informaţii asupra legitimităţii sale şi caracterului său adecvat
sau nu,existind forme de agresiuni acceptate sau netolerate
Violenta - utilizarea ilegitimă şi ilegală a forţei(Landale), sau ca o forta care se utilizeaza impotriva ordinii, a
legii sau a dreptului (Lafon),definiti criminologice,ori o conduită agresivă acută, caracterizată îndeosebi prin
folosirea forţei fizice.
Violenta este o forma particulara a fortei exercitate direct sau indirect in grade diferite (omor, rănire sau
doar ameninţare) indreptata asupra unor nivele diferite - credinţa, libertatea sau integritatea fizică.
M. Wieviorka identifica
- violenţa individuală – cu formele violenţa criminală care poate fi mortală (asasinatul),
corporală (loviri şi răniri) şi sexuală (violul) sau violenta noncriminală în cazul sinuciderilor
sau accidentelor
- violenţa colectivă - identificata ca
- violenţa unor grupuri organizate împotriva puterii (terorism, greve,
revoluţie) - violenţa puterii împotriva cetăţenilor (terorism
de stat, violenţa instituţionalizată) - violenţă paroxistică (războiul)
 Etologia – o stiinta a comportamentului agresiv ?
Stiinţă fascinantă şi relativ recentă – care consideră agresivitatea ca un instinct reactiv sau ramura a
biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si vietuitoarelor(DEX)
Fondatorul etologiei moderne este Konrad Lorenz (1903-1989) cunoscut mai ales prin studiile sale asupra
agresivitatii, in care extinde principiile etologice la comportamentul uman.,
Etimologia cuvintului ethos – comportament,morav,obicei,atitudine , logos – stiinta(gr.).
Se pare ca tocmai comportamentul normal este cel mai greu de defint corect, identificind:
Comportamentul submisiv – definit ca un comportament caracterizat prin supunere fara comentarii si fara
resentimente in fata stapinului
Comportamentul mimetic – care considera viata un „joc la cacealma” si sa conduce dupa principiul
„scopul scuza mijloacele”.
Comportamentul agresiv – caracteristic persoanelor instabile emotional din cauze diverse.Agresivul este
datorita impulsivitatii,imprevizibil fiind un pericol social real,simpaticomimetic,are o mobilitate a starilor de
excitatie si este dominat de adrenalina

Formele in care-si manifesta agresivitatea sunt :

- agersivitae verbala,
- agresivitate atitudinala si impulsivitate
- tendinte de a domina pana la autoagresivitate
 Teorii explicative despre agresivitate

Etiologia agresivitatii este departe de a fi elucidata intr-o maniera care satisfaca cerintele
adeptilor diferitelor tabere.
Ipotezele privind etiologia comportamentelor agresive incearca sa explice si sa
evidentieze factorii responsabili remarcindu-se patru grupe de teorii(G.Moser)
I - Teorii INSTINCTUALE – in care agresiunea este o manifestare a unei
pulsiuni sau instinct înnăscut
II - Teorii REACTIVE - comportamentul agresiv este considerat ca o reacţie
la situaţii frustrante, dezagreabile;
III - Teorii ale INVATARII - comportamentul agresiv este un comportament
achiziţionat prin intermediul unor mecanisme de învăţarea prin imitaţie şi/sau
observaţie
IV – Abordari COGNITIVE - comportamentele  agresive sunt rezultanta unui
proces decizional: decizia de a acţiona agresiv este funcţie de raportul dintre costurile
şi beneficiile prezumate
 Forme de manifestare a agresivitatii

Tipurile principale de agresiune

Agresiunea reactiva - directa, biologic adaptativa, este indreptata spre pedepsirea raului
provenit de la o alta persoana.
Agresiunea instrumentala - indirecta, biologic nonadaptativa, este indreptata spre producerea
unor dezavantaje unei alte persoane pentru a atinge un anumit obiectiv
Agresiunea simbolica - verbala, se refera la producerea unui dezavantaj care nu include
prejudicii de natura fizica.
Agresiunea fizica - implica producerea unor prejudicii de natura fizica asupra victimei: raniri
sau distrugere.
Agresiunea permisa - se refera la raspunsul la agresiune, la agresiunea de aparare,fie ca
este vorba de actiunile militarilor in timp de razboi, fie de aplicarea pedepselor, in justitie sau in
interiorul unor diverse grupuri sociale guvernate de norme proprii (grupurile criminale).
Mitrofan, Zdrenghea, Butoi iau in calcul mai multe criterii de clasificare
Persoana care adopta conduita agresiva
- agresivitatea tanarului si cea a adultului
- agresivitatea masculina si cea feminina
- agresivitatea individuala si ce a colectiva
-agresivitatea spontana si cea premeditata
Mijloacele utilizate
- agresivitatea fizica si cea verbala
- agresivitatea directa asupra victimei si cea indirecta, prin intermediari
Obiectivele urmarite:
- agresivitatea orientata spre obtinerea unor beneficii
- agresivitatea orientata spre ranirea sau distrugerea victimei ori unor bunuri
Forma de manifestare a agresivitatii:
- agresivitatea violenta si cea nonviolenta
- agresivitatea latenta si agresivitatea manifesta.
 Agresivitate in grup
Grupurle pot fi identificate ca:
- grupuri primare si secundare,grupuri formale si informale si grupuri de apartenenta sau de referinta
Agresivitatea intragrupala se manifesta in situatii tipice:
1.Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului (teritorialitatea)
- zonele spatiul interpersonal Zona intima pâna la 45 cm
 Zona personala intre 45 – 120 cm
 Zona sociala intre 1,2 – 3,6 cm
2. Disputarea obiectelor
3. Rivalitatea
4.Agresivitatea explorativa
5.Agresarea educativa
6.Concurenta
7.Reactia de respingere a anormalului
8. Agresivitatea verbala
Savantul finlandez Pekka Kuusi vede problema agresiunii in grup astfel: toţi cei care urmează alte
norme comportamentale sunt catalogaţi automat drept străini, iar în cazul unui element străin, mecanismele
de înfrânare a agresiunii şi omorului nu mai funcţionează. Astfel se explică războaiele dintre naţiuni ,
conflictele interetnice şi interconfesionale, antisemitismul, rasismul şi discriminările – oamenii posedă un
bagaj informaţional diferit şi nu tolerează alte interpretări şi forme comportamentale.
 Comportament agresiv
– forma de adaptare si compensare a frustrarii -

Cele trei tipuri de modele explicative ale comportamentului agresiv vizeaza

I - modelul biologic - este axat pe notiunea de instinct, explicat la nivelul psihologiei animale
de lucrarile Konrad Lorentz, iar la nivel uman de cele ale lui De Greff
II - model psihofiziologic - se bazeaza pe notiunea de frustrare (a insela, amagi) al carui
sustinator este Brekowitz. Frustrarea poate fi primara sau secundara si poate duce la agresiune cand:
- Actul frustrant se poate atribui clar unui frustrator;
- Într-o cultura sau o subcultura data, o situatie frustranta cere raspuns agresiv
Teoria frustrare- agresivitate spune ca agresivitatea creste daca persoana nu isi poate atinge scopurile.
III - model socio-cultural - care se bazeaza pe notiunea de invatare si este determinat de
relatiile interpersonale (Bandura).Teoria atrage atentia asupra rolului invatarii in dezvoltarea
comportamentului agresiv iar invatarea sociala prin imitare joaca un rol deosebit.
 METODOLOGIA CERCETARII

Obiective.
In fixarea obiectivului principal al cercetarii am presupus ca ar putea exista o predispozitie a
anumitor tipuri de personalitati pentru dezvoltarea unor comportamente agresive.
Din acest obiectiv principal am incercat surprinderea si identificarea naturii agresivitaii si a
factorilor care genereaza acesta forma de comportament,ca obiectiv secundar,pornind de la enuntul ca
"Omul va deveni mai bun, atunci când îi veţi arăta cum este el în realitate." (A. Cehov)
Ipoteze
Ipoteza de covariatie formulata este vazuta ca fiind intodeauna speculativa, conjuncturala si provizorie

- exista o corelatie pozitiva intre agresivitate si unele trasaturile de personalitate

- cresterea agresivitatii este influentata de anumite trasaturi de personalitate
Procedura de lucru – desing si variabile
Desing-ul cercetarii este un desing de cercetarea corelationala,deorece cerceteaza relatiile
dintre caracteristicile participantilor (trasaturi de personalitate) si agresivitate. El este eficient in realizarea
descierii si predictiei insa rezultatele nu permit rationamente de inferenta.
Variabilele dependente cercetate
VD 1 – agresivitatea operationalizata prin scorul de la testul de agresivitate
VD2 – trasaturi de personalitate operationalizate prin scorul de la FPI,EPI
Metode si tehnici de cercetare
Conform definitiei metodelor ca fiind fiind modul de cercetare, sistemul de reguli şi principii de
cunoaştere şi transformare a realităţii obiective (S. Chelcea, 2001) aceasta cercetarea foloseste o metoda
transversala,aproximativ statistica.
Tehnica de cercetare abordata ca un demers operational in cadrul metodei anchetei este
chestionarul.Desi este o metoda laborioasa,am aplicat-o atit eu cit si colegele mele ca operatori, comunicarea
facindu-se direct sau indirect, prin posta electronica
Etapele de realizare au fost: - stabilirea obiectului anchetei – documentarea – formularea ipotezei –
determinarea populatiei anchetei – esntionarea – alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului – pretestul –
redactarea definitiva a chestionarului – alegerea metodelor de administrare – despuierea rezultatelor – analiza lor
in raport cu obiectivele – redactarea raportului final.
Procedura alesa referitor la modalitatea de colectarea a datelor este creion, hirtie si comunicare on-line .
Instrumente de lucru – descriere
Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI, Freiburger Persönlichkeitsinventar)
Instrumentul a fost elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg si Rainer Hampel dupa modelul multifazic
ALNEV(1968), pentru a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte
Chestionarele si inventarele de Personalitate Eysenck - am folosit forma A(Institutul de Psihologie al
Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice – 1975) a EPI desi cred ca s-ar fi potirivit mai bine forma EPQ-R/IVE
Chestionar(test) de agresivitate(AQ) – A.H. Buss si M.Perry - reprezintă o perfecţionare a Inventarului
Ostilităţii
Ulterior am aflat ca un pot folosi aceste instrumente fara licenta,IMI CER SCUZE,dar am facut-o in scop didactic !
Organizarea activitatii de cercetare - Esantion
Cercetarea realizata corespunde profilului cercetarilor predictive in care se apeleaza la studii
corelationale prin care putem evalua calitativ relatiile dintre variabile,modul de asociere,de covariere a unor
insusiri cu comportament normal fara manifestarii patologice de agresivitate . Cercetarea s-a realizat in orasul
Arad,luna Decembrie, 2009, incluzind in lotul de subiecti, adulti, din anurajul meu care au aceeptat sa participle la
studiu. Am ales un numar de 11 subiecti cu varste cuprinse intre 17 si 60 de ani,5 de sex masculin si 6 de sex
feminin,fara a lua in considerare nivelul de pregatire,rezultind un lot eterogen,sper!
 120

110

100

90

80

70

60
AQ

50
-2 0 2 4 6 8 10

PREZENTAREA REZULTATELOR
FPI2

Prezentarea datelor – analiza cantitativa

In urma analizei descriptive am constat ca s-au intrunit conditiile unei distributii simetrice iar
variabilele dependente sunt masurate pe scale numerice, motiv pentru care in studiul corelational am folosit
coeficientul de corelatie parametric r Bravais-Pearson.
Rezultatele aplicarii EPI - Analizaind cotele brute constat ca la scara N aceste cote prezinta o
crestere usoara la grupa de virsta tinara comparativ cu grupa matura. Transformind cotele brute in cote
standard constat ca putini participanti(doar 2) au valori medii (4,5,6), la scala E, fiind putin deasupa sau
chiar pe punctul de sectiune(6), concluzia fiind ca tendinta spre extoversiune este mai accentuata. Restul
participantilor sunt tipolagi introvertite in grade diferite.
Relatia dintre scarile chestionarului EPI
Intre aceste diemnsiuni de personalitate independente exista corelatii slab semnificative intre
cele doua scari E si N ; r = - 0,525 la un p = - 0,215
La scarile Inventarului de personalitate FPI constat corelatii liniare,pozitive cu valori r = .
817;.899;.826 intre scarile 2(agresivitate) si scarile 4(excitabilitate),7(tendinta de dominare),N(labilitate
emotionala) si mai slabe r = .684;.661 cu scarile 3(depresie) si 9(sinceritate)
  Corelatiile dintre agresivitate si scarile Chestionar(test) de agresivitate(AQ) referitoare la
agresivitatea fizica,furie si ostilitate este deasemena pozitive,liniare r = .931;.893;.888;
Analizind corelatiile dintre scarile reprezentative ale celor trei instrumente de evaluare am
constat ca doar intre scara AQ si FPI2 este o corelatie liniara pozitiva r = .921
Interpretarea rezultatelor – analiza calitativa
Rezultatele cercetarii au confirmat ipoteza ca exista o corelatie puternica intre comportamentul
agresiv si trasaturi de pesonalitate ca excitabilitate,tendinta de dominare si labilitate emotionala si mai slaba
cu depresia chiar si in cazul subiectilor obisnuiti.
CONCLUZII
.

Sunt constienta de relativitatea rezultatelor datorita posibilitatii de a apare distorsiuni

ale rezultatelor datorate deanturarii fara voie a rezultatelor prin interventia sistemelor de apărare
sau de influenta comportamentului celor fata de care se raporteaza ori evenimente traite in
perioada premergatoare aplicarii chestionarului.Deasemenaea dimensiunea redusa a esantionului
nu permite extrapolarea cu acuratete a rezultatelor dar avind in vedere ca scopul a fost didactic….
Analizind teoriile formulate referitor la fenomenele agresive am identificat teoria
conform careia o anumita labilitate emotionala ar predispune la manifestari agresive fapt care s-a
confirmat prin efectuarea cercetarii pe subiecti normali ,fara manifestari patologice.
In final am ramas cu intrebarea „este agresivitatea un fenomen negativ?” si am ajuns la
concluzia ca avem o doza de agresivitate care este poate chiar necesara pe parcursul
vietii,depinde cum o gestionam.Si poate aici ar trebui sa analizam putin si UMBRA,dar asta in alta
cercetare…
Cercetarea ramine deschisa si cred ca in epoca actuala devine din zi in zi mai
actuala…..din pacate!
Bibliografie
“Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica”- Mihaela
Minulescu,Gar Ell Publishing House,Bucuresti,1996
‚‚Dictionar de psihologie’’ – Paul Popescu-Neveanu, Editura Albatros,
Bucuresti,1978
,,Dictionar de sociologie’’- G. Ferreol, P.Cauche, J.M. Duprez, N.Gadrey, M.
Simon , Editura Polirom, Iasi, 1995
‚‚Larousse Dictionar de psihologie’’– Norbert Sillamy, Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 2000
Introducere in psihologie – Mielu Zlate,Polirom,Iasi,2000
“Psihodiagnoza moderna –chestionarele de personalitate” - Mihaela
Minulescu.Editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2004
“Teorie si practica in psihodiagnoza – Funadamente in masurarea
psihologica.Testarea intelectului” - Mihaela Minulescu,Editura Editura
Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2003
„Teorii psihologice asupra agresivitatii”articol - Marius Florea, Institutul de
Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca
www.testcentral.ro