Cuprins:

Agricultura stiinta , arta sau practica Evolutia in timp si spatiu a practicilor agricole

Tipuri si structuri teritoriale

Regiuni si peisaje

1.Agricultura stiinta , arta sau practica

Agricultura este tiina, arta sau practica care se ocup cu procesul producerii de hran vegetal i animal, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematic a anumitor plante i creterea animalelor. Termenul de agricultur provine din cuvintele din latin agri desemnnd cmp i cultura nsemnnd cultivare, n sensul de prelucrare mecanic i chimic a solului pentru a fi apt pentru cultivarea plantelor.

n termenul generic de agricultur se regsesc tiine i ocupaii distincte, aa cum sunt:

Acvacultura, care se ocup cu creterea plantelor i a animalelor care triesc n ap, n special n mri i oceane;
Agrofitotehnia, care se ocup de cultura plantelor de cmp, a plantelor furajere i a plantelor tehnice; Apicultura, domeniu care se ocup cu creterea albinelor pentru obinerea de miere i cear, avnd i importantul rol de polenizare a plantelor aflate n zona de cretere a albinelor; Avicultura, domeniu al agriculturii care se ocup cu creterea psrilor; Horticultura, care se ocup cu selecionarea i creterea legumelor, pomilor fructiferi, viei, arbutilor fructiferi i decorativi, florilor, plantelor ornamentale, plantelor tropicale i a plantelor de ser;

Acvacultura Apicultura

Avicultura

Horticultura

Moluscocultura, care se ocup de creterea molutelor, att terestre, aa cum sunt melcii comestibili, dar i a molutelor acvatice, aa cum ar fi scoicile; Piscicultura, care se ocup de creterea petilor n diferite condiii, dar i n sistem industrial; Sericicultura, care se ocup de creterea viermilor de mtase; Silvicultura, care se ocup cu studiul, creterea, exploatarea i protejarea arborilor ce formeaz pdurile, controlul i protecia faunei i florei din pduri; Zootehnia, domeniu care se ocup de creterea animalelor domestice, mai exact a mamiferelor de uscat domesticite, n scopul obinerii de lapte, carne, ln i piei sau blnuri.

Exist i o mulime de ramuri strict specializate ale agriculturii care au ca scop esenial producerea hranei i mbrcminii sau petrecerea timpului liber al oamenilor i a vieuitoarelor de pe lng acetia.
ntruct agricultura este una dintre cele mai vechi ocupaii ale omenirii, fiind intrinsec legat de viaa sedentar, de cnd oamenii, din nomazi (axndu-se pe vntoare, pescuit i culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante i cresctori de animale, continua sa mbuntire i rafinare a fost unul din factorii eseniali ai progresului generalizat. Astzi exist oameni de tiin ngust specializai, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiti, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici i electroniti a cror unic preocupare este mbuntirea productivitii i eficienei metodelor de cretere a plantelor i animalelor i a folosirii resurselor existente. Toi acetia sunt "ocupai n agricultur".

Se consider (conform unei estimri din anul 2002) c 42% din populaia globului se ocup cu agricultura, fcnd-o de departe cea mai rspndit ocupaie uman. Din pcate, produsele agricole conteaz doar ca 4.4% (estimare din 2005) din produsul brut mondial, care este calculat prin adiionarea tuturor produselor brute interne ale tuturor rilor.

2.

Evolutia in timp si spatiu a practicilor agricole

n urm cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revoluie n dezvoltarea rasei umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului c hrana se obine nu doar prin strngerea plantelor slbatice i vnarea animalelor ci i prin cultivarea plantelor din semine i prin creterea n captivitate a anumitor animale.

Istoric: Agricultura cuprinde doua ramuri majore: cultura plantelor si cresterea animalelor. Practicile agricole au inceput sa se dezvolte cel mai mult dupa sfarsitul ultimei perioade glaciare. Pana in acel moment omul era culegator si vanator. Interesant este faptula ca agricultura sa dezvoltat aproape simultan in mai multe regiuni ale planetei. Principalele regiuni unde s-au desfasurat primele activitati agricole au fost : Orientul Apropiat, Mesopotania, Valea si Delta Nilului etc. In Orientul Apropiat, Mesopotania si Egipt au aparut primele culturi de orz si grau si a avut loc domesticirea unor animale. In America Centrala au fost cultivate pentru prima oara porumbul si cartoful, iar in Asia de Sud, orezul si soia. In prezent, exista mari diferentieri in ceea ce priveste practicile agricole si modul de organizare a spatiului agricol in raport de nivelul de dezvoltare economica a tarilor.

Principalele activitati agricole actuale

Principalele activitati agricole actuale
Cultura plantelor :

Cultura cerealelor: Productiile principalelor cereale au crescut sensibil in ultimii ani. Productia de grau a realizat evolutii spectaculoase, cu o crestere foarte mare in ultimele decenii in cele doua tari suprapopulate China si India. o Cultura orezului reprezinta un tip special de peisaj agricol, o forma specifica de tehnologie agricola. o Cultura porumbului cuprinde spatiile de latitudini medii si este destinata unor utilizari industriale si alimentare complexe. o Cultura cartofului, legumelor si leguminoaselor pentru boabe reprezinta un grup aparte care cuprinde : cartoful, plantele tropicale asemanatoare, legumele si leguminoasele pentru boabe. o Cultura plantelor industriale: se grupeaza, de obicei, in plante pentru ulei, plante pentru zahar si plante textile. o Culturile permanente cuprind arbori cu utilizari multiple, vita-de-vie, arbori si arbusti tropicali.
o

o Cresterea animalelor
Notiunea de zootehnie a fost introdusa on stiinta de catre Gasparin in anul 1885 si deriva din cuvintele grecesti zoon (animal) si technos (tehnica). In raport cu obiectul de studiu, zootehnia este o stiinta biologica; dupa metodele de lucru la care apeleaza este o stiinta experimentala, iar ca scop este o stiinta aplicativa. Cresterea animalelor reprezinta una dintre cele mai vechi indeletniciri ale omului; a inceput odata cu domesticirea animalelor si s-a dezvoltat continuu, paralel cu evolutia societatii omenesti. In tara noastra, cresterea animalelor a inregistrat o evolutie relativa asemanatoare aceleia din celelalte tari ale Europei. Documentele istorice atesta ca, cresterea animalelor a constituit o indeletnicire de baza a poporului nostru din cele mai vechi timpuri.

Fiecare rasa de animale domestice (bovine, taurine, ovine, porcine, caprine, cabaline, pasari, iepuri si animale de blana, caini de serviciu, albine sau viermi de matase)au propia sa tehnologie de crestere si de exploatare.

Tipuri de agricultura

Agricultura de subzistenta

Agricultura comerciala

Agricultura de subzistenta
Agricultura de subzistenta Aceasta implica uciderea animalelor salbatice pentru carne si culesul plantelor si radacinilor comestibile, printre care fragi, fructe si seminte salbatice. Ca mod de viata, vanatoarea si culesul au avut un declin rapid dupa dezvoltarea agriculturii, in urma cu 12000-10000 de ani. O data cu descoperirea modului in care pot fi cultivate plantele si domesticite animalele, majoritatea au devenit agricultori. In regiunile cu ploi abundente si regulate, ei cultivau diverse recolte. In regiunile mai uscate, ei cresteau animale. Grupurile tot mai mici de vanatori si culegatori au fost impinse catre zone care nu erau propice nici unei forme de agricultura. Vanatoarea si culesul necesita o buna cunoastere a modului de supravietuire in armonie cu natura. Aceste cunostinte le permit vanatorilor si culegatorilor sa supravietuiasca chiar si in zonele extrem de inospitaliere. Unii oameni de stiinta considera ca n-ar trebui pierdute cunostiintele despre natura a vanatorilor si culegatorilor.

Cuprinde urmatoarele tipuri:

a) b) c) d) agricultura extensiva agricultura axata pe pastorit nomad agricultura primitiva de subzistenta; agricultura intensiva din regiunile cu umiditate alternanta, caracterizata prin culturi agricole diferite de cultura orezului; agricultura intensiva din regiunile in care predomina cultura orezului.

e) f)

a)Agricultura extensiva
Dupa ce oamenii au descoperit ca anumite specii de plante pot fi cultivate in numar mare,ei au cautat terenuri pe care sa le cultive. Cand au observat ca solul unei regiuni impadurite este fertil au hotarat sa defriseze zona prin ardere sau prin taiere si sa cultive diverse plante, dar dupa 2-3 ani solul nu a mai fost productiv si zona a fost abandonata si cu timpul pe acel teren abandonat au inceput sa creasca copaci si fertilitatea solului a fost refacuta in mare parte.Deseori,aceste zone au putut fi refolosite. In zilele noastre, cam 200 de milioane de oameni traiesc din agricultura extensiva.Acestia au acces la aproximativ 3 miliarde de hectare de teren, desi doar o cincime din aceasta suprafata este utilizata simultan. Agricultura extensiva, combinata cu vanatoarea si culesul , necesita suprafete mari de padure pentru a sustine o populatie mica.Daca populatia creste, ca atunci cand se alatura tarani lipsiti de pamant, padurea este amenintata si este posibil ca loturile agricole sa nu mai aiba suficient timp pentru a-si reveni.

b)Agricultura axata pe pastorit nomad;

Pastoritul nomad reprezinta un stadiu mai evoluat al vanatorii si unele forme de pastorit sunt chiar foarte asemanatoare cu aceasta. De exemplu, hoardele de caribu urmarite de eschimosii din nordul Canadei, sau cele de reni vanate de laponii din nordul Scandinaviei, sunt doar partial domesticite. In realitate, aceste animale sunt salbatice si migreaza an de an, fiind sau nu insotite de oameni. Cele mai multe triburi nomade reusesc insa sa domesticeasca animalele, printre care vite, capre si oi, alaturi de camile, in Africa de Nord si sudvestul Asiei, lame in Muntii Anzi din America de Sud si iaci in muntii si podisurile inalte din centru Asiei. Pastorii nomazi isi duc de obicei animalele la pasunat pe terenuri improprii cultivarii plantelor. Ei au insa nevoie de hrana si de alte bunuri produse de agricultorii stabili, pe care le obtin prin troc . Drept urmare, in in mod normal, comertul joaca un rol important in modul de viata nomad.

Pastori nomazi binecunoscuti sunt si tuaregii din Sahara si fulanii din regiunea Sahel, la sud de Sahara, beduinii vorbitori de araba din sudvestul Asiei si bakhtiarii din Iran. Acesti nomazi nu se deplaseaza niciodata fara vreun motiv precis si isi ridica tabara, de obicei, din cauza ca vechiul loc nu mai corespundea pasunatului sau nu mai avea suficiente rezerve da apa. Deplasarile lor se fac in functie de anotimp. De exemplu, in timpul sezonului secetos din Sahel, din noiembrie pana in mai, tuaregii din nordul Africii isi instaleaza taberele langa fantani, permitand pasunatul animalelor pe o raza de treizeci de kilometri. In iunie, o data cu aparitia primelor ploi, tuaregii se deplaseaza din zona fantanilor, permitand vegetatiei sa-si revina. Animalele lor pot pasuna pe arii mult mai intinse, pana la reinstalarea sezonului secetos care ii obliga sa se reintoarca in preajma fantanilor.

Importanta economic
Impactul economic al agriculturii de subzistenta este mic. Recoltele sunt produse pentru familia agricultorului sau pentru oamenii din acea comunitate si cei mai multi dintre acesti agricultori sunt saraci. Cea mai mare parte a muncii este executata de femei, capul gospodariilor, sotii fiind plecati in cautare de munca platita in orase. In perioadele de munca intensa, toti membrii familiei participa la muncile agricole. In Africa, intre 60 si 80 de procente din muncile agricole sunt efectuate de femei. Aceste procente includ femeile care practica agricultura de subzistenta dar si pe cele angajate pe plantatii. Pentru multi agricultori de subzistenta este mare lucru daca isi pot hrani familiile si isi pot plati impozitele. Multora le lipsesc banii pentru insamantarea loturilor cu seminte selectionate stiintific, deoarece aceste seminte necesita , adesea, tratarea cu fertilizatori si cu pesticide scumpe. Trecerea la agricultura pentru comercializare este un risc fata de obiectivul principal, acela de hranire a propriei familii. In unele foste colonii, terenul detinut odinioara de de europeni a fost realocat agricultorilor locali. Cei mai multi dintre ei utilizeaza o parte a terenurilor pentru recoltele de subzistenta dar o parte pentru recolte destinate vanzarii, cum ar fi cafeaua sau ceaiul. Adesea, agricultorii isi vand produsele unei cooperative locale care se ocupa cu comercializarea acestor bunuri. Aceasta combinatie intre agricultura de subzistenta si cea comerciala, devenita obisnuita in Africa, este o speranta pentru dezvoltarea si ridicarea nivelului de trai.

Agricultura comerciala

Agricultura comerciala are ca principal scop realizarea unor produse agricole destinate comercializari.Ea are un caracter intensiv si se bazeaza pe procedee agrotehnice moderne si o mecanizare substantiala

Agricultura, cultivarea pmntului pentru a crete plante a constituit ramura principal de la nceputurile civilizaiei. Ea asigur cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru mbrcminte i alte materii prime pentru industrii. Cnd europenii au descoperit inuturile ndeprtate, ei au gsit multe culturi exotice. Grbii s le exploateze, ei au pus rapid la punct un sistem comercial care a dezechilibrat drastic balana ecologica si economica a multor tari cu economie agrar.

Inc de la nceputul anilor 1500, aventurierii portughezi si spanioli, urmai de britanici, olandezi, francezi si germani, au nceput colonizarea suprafeelor vaste situate la tropice. In Europa a crescut mult cererea pentru produsele care proveneau doar din regiunile tropicale sau sub-tropicale, printre care condimentele si buturile.
Se cereau si materiale pentru industrie, cum ar fi bumbacul sau cauciucul. Prelucrarea ulterioara si exportul unor mrfuri att de valoroase au stimulat mult dezvoltarea comerului mondial, att in domeniul alimentar, cat si al materiilor prime. Cererea pentru produse ca bumbacul sau cauciucul a dus la schimbarea caracterului agriculturii in tarile tropicale, mai ales atunci cnd terenurile destinate agriculturii de subsistenta erau nlocuite cu cele comerciale. In 1519, de exemplu, conchistadorul spaniol Hernan Cortes a gustat o butura numita xocolatl ( ciocolata) la curtea lui Montezuma, regele aztec al Mexicului. Cortes a importat butura in Europa unde a devenit foarte populara.

Pe de alta parte, experii subliniaz avantajele economice ale plantaiilor, in general foarte eficiente. Administratorii plantaiilor pot controla calitatea si cantitatea mult mai bine dect grupurile de mici proprietari. Ei dein controlul asupra transporturilor, procesrii si comercializrii mrfurilor. Pe de alta parte, multe recolte de pe plantaii necesita un timp nainte de a deveni productive. De exemplu, ceaiul necesita peste trei ani nainte de a ajunge la maturitate iar cacaoa peste opt ani nainte de a aduce un profit. De obicei micii acionari nu-si pot permite asemenea investiii pe termen lung. Nu toate marile plantaii sunt cultivate cu monoculturi. Unele plantaii de zahar din Guyana produc cel mai adesea si alte recolte, cum ar fi orezul sau nucile de cocos. Alte plantaii produc doua culturi principale, cum ar fi uleiul de palmier si cauciucul. Agricultura comerciala a adus bunstare multor regiuni, nainte srace. Dar trecerea de la agricultura de subzistenta la cea comerciala a cauzat si probleme. Scderea produciei de hrana a fcut ca anumite tari exportatoare de produse agricole din Africa, America si Asia sa importe alimente, cum ar fi grul din Europa sau orezul din SUA.

Proiect realizat de: Sterea Teodora Pirlea Daniela Dinu Stefania-Andreea